2019 – un an dur şi crucial pentru Uniunea Europeană, consideră EuObserver, explicând că evoluţia Europei va fi determinată de rezultatul celor două evenimente majore: Brexitul şi alegerile europarlamentare. Un an în care Europa trebuie să dea dovadă de mai multă deschidere către lume pentru apărarea ordinii globale multilaterale, în opinia cancelarului german Angela Merkel, dar şi de mai multă unitate pentru a combate extremele, în viziunea preşedintelui francez Emmanuel Macron, mai scrie publicaţia bruxelleză. Bloomberg consideră însă că amatorii de previziuni catastrofale vor fi contrazişi, pentru că în ciuda numeroaselor ei crize, tendinţa a fost ca Uniunea Europeană să iasă mereu întărită, dovedindu-se mai rezistentă decât criticii care i-au prevestit de mai multe ori sfârşitul.
Preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România este văzută de publicaţia britanică The Conversation drept „cel mai prost moment posibil” ca Bucureştiul să intre în conflict cu Bruxelles-ul. „Guvernul român este în război cu el însuși de mai mulți ani și, la fel ca alte națiuni din regiune, a adoptat un comportament destul de ne-european”, explică publicaţia britanică, adăugând şi că „diferitele instituții europene i-au criticat sever pe liderii naționali, chiar când aceștia își asumă acest rol-cheie”. Amintind că „România a beneficiat foarte mult de calitatea de membru al Uniunii Europene”, The Conversation subliniază că „Președinția României la UE este momentul potrivit pentru guvern să lase deoparte prioritățile proprii de autoconservare pe termen scurt și să se gândească la o perspectiva mai îndelungată”. „Următoarele șase luni reprezintă o oportunitate de consolidare a poziției României în Uniune, dacă este dispusă să o valorifice”, avertizează publicaţia britanică. Şi ziarul elen Proto Thema vorbeşte despre o „primire dulce-amară” a preşedinţei României la UE, observând că încurajările preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, care şi-a exprimat convingerea faţă de succesul preşedinţiei României, vin să atenueze amărăciunea lăsată de comentariile preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cum că „Bucureştiul nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările UE”. Ziarul elen comentează că „îndoielile exprimate de preşedintele Comisiei s-au bazat pe faptul că România împreună cu Bulgaria sunt două ţări care se află în continuare sub monitorizarea Bruxelles-ului din cauza funcţionării insuficiente a statului de drept şi a corupţiei extinse”. Ziarul bulgar Dnevnik preia apelul la unitate transmis de premierul Viorica Dăncilă care îşi exprimă „convingerea că instituţiile statului, forţele politice şi societatea civilă îşi vor unifica eforturile şi vor contribui constructiv pentru un mandat de succes al României la preşedinţia Consiliului UE”.
Deocamdată, în primele zile ale acestui an, piatra de încercare la nivel european continuă să fie Brexitul. Potrivit Daily Mail, premierul Theresa May se roagă pe lângă liderii europenii pentru a obţine noi concesii, deşi oficialii de la Bruxelles insistă că negocierile s-au terminat. Wall Street Journal constată că mai sunt mai puţin de 100 de zile până la ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, iar lumea afacerilor se pregăteşte deja pentru perspectiva unui Brexit fără acord, în timp ce Reuters preia avertismentele fermierilor britanici cu privire la „turbulenţele considerabile” pe care le vor suferi în cazul instituirii de tarife şi controale la frontieră pentru exporturile lor în UE. Irlanda, la rândul ei, cere sute de milioane de euro ca ajutor de urgenţă pentru a contrabalansa pierderile în cazul unui Brexit fără acord, anunţă The Telegraph.
În Statele Unite, „democraţii preiau controlul asupra Camerei Reprezentanţilor şi îşi vor concentra atenţia asupra lui Trump”, titrează The Boston Globe. Noua preşedintă a Camerei, Nancy Pelosi, nu a exclus posibilitatea demarării procedurii de demitere a lui Donald Trump, declarând că „discuţia este deschisă” dacă preşedintele poate fi pus sub acuzare în timpul mandatului, notează Politico. Primul test al democraţilor va fi însă redeschiderea serviciilor guvernamentale închise parţial în urmă cu 13 zile din cauza neînţelegerilor cu preşedintele Trump pe tema finanţării construirii unui zid la graniţa dintre Statele Unite şi Mexic pentru combaterea migraţiei ilegale, scrie USA Today. În replică, preşedintele Trump avertizează că blocajul guvernamental va dura atât cât va fi necesar şi îi acuză pe democraţi de hărţuire prezidenţială cu scopul de a-l învinge în alegerile din 2020, notează The Hill. „Democraţii ştiu că nu pot câştiga în contextul tuturor realizărilor mele, astfel că blochează tot ce ţine de zid şi de securitatea la frontieră. Pentru ei, este vorba strict despre politică!”, a scris Donald Trump pe Twitter.
În final, Le Point scrie despre o operaţiune complexă în spaţiu. China a reuşit aselenizarea unui robot pe faţa nevăzută a Lunii, o premieră mondială care întăreşte ambiţiile spaţiale ale Beijingului, explică ziarul francez. Spre deosebire de faţa Lunii cea mai apropiată de Terra, care este tot timpul orientată spre planeta noastră, nicio sondă şi niciun alt modul de explorare nu a ajuns vreodată până acum pe solul de pe cealaltă parte a Lunii, aminteşte Le Point. Ziarul mai scrie că Beijingul investeşte miliarde de dolari în programul său spaţial, condus de armată şi că speră să trimită un robot pe Marte şi oameni pe Lună.
Carolina Ciulu, RADOR
