Ameninţările la adresa democraţiei din mai multe ţări europene, de la Ungaria, la Regatul Unit sau Franţa, se află în atenţia presei internaţionale. „Mai multe sute de femei adepte ale mişcării ‘vestelor galbene’ s-au adunat duminică dimineaţa la Paris, în Piaţa Bastiliei, pentru a da o imagine ‘inedită’ mişcării, relatează Liberation. Le Figaro notează că după „actul opt” al protestelor, de „o mare violenţă”, sute de femei „s-au reunit pe străzile Parisului pentru a-şi face auzită vocea şi a arăta o cu totul altă faţă a mişcării”, în dorinţa de a avea „un alt canal de comunicare” şi de a nu da uitării „fondul problemei”. „Trei sferturi din francezi sunt nemulţumiţi de preşedintele Emmanuel Macron şi de modul în care guvernul său conduce ţara”, remarcă Euronews. Iar La Libre Belgique rezumă: „Cam peste tot în Franța, cortegiile de “veste galbene”, insensibile la concesiile executivului și la viitoarea mare dezbatere națională, s-au pus în mișcare cu strigăte ‘Macron, demisia’ și ‘Stop nedreptății fiscale’ în această primă mobilizare din anul 2019”. La rândul său, preşedintele francez citat de Financial Times, „condamnă ‘violenţa extremă’ a protestelor”. Efectele tensiunilor care persistă în Hexagon s-ar putea răsfrânge însă la nivel mai larg, asupra întregii Uniuni Europene, după cum avertizează Der Spiegel. Cotidianul german opinează că „dacă vestele galbene vor continua să-i erodeze autoritatea (preşedintelui Macron), nu doar Franţa va avea de suferit” şi că pentru această situaţie „Germania are şi ea partea ei de vină”. Se pare însă că chiar şi pentru Germania „s-a terminat cu anii faşti”, după cum atenţionează un ministru german, într-un interviu publicat de hebdomadarul Bild am Sonntag. Deţinătorul portofoliului finanţelor de la Berlin punctează că deşi pentru 2018 Germania „va afişa un nou excedent fiscal”, „vremurile bune de altădată, când statul încasa mai multe impozite decât prevedea, se apropie de sfârşit”. Iată şi explicaţia pe care o dă La Libre Belgique: „creşterea acestei economii foarte sensibile la export a fost frânată în ultimii ani de tensiunile comerciale dintre SUA şi China, de disfuncţiile din sectorul auto generate de intrarea în vigoare a noilor norme antipoluare şi de îngrijorările privind Brexit”. În ceea ce priveşte acordul pentru Brexit, acesta ar urma să intre în dezbaterea Parlamentului britanic în zilele următoare, după cum relatează Wall Street Journal. Jurnalul american adaugă că este de aşteptat ca legislatorii britanici să respingă prin vot acordul de Brexit negociat de Theresa May, „sporind incertitudinile politice şi economice, în timp ce se apropie retragerea Regatului Unit din UE”. Totuşi, citată de The Guardian, „Theresa May insistă că votul crucial asupra acordului” negociat de ea va avea loc, „pe fondul înmulţirii speculaţiilor privind o amânare”. „Premierul spune că Parlamentul ar putea obţine prerogative extinse în privinţa relaţiilor cu UE, dar avertizează că criticii riscă să dăuneze democraţiei”, mai scrie The Guardian. În privinţa unui al doilea referendum, aceasta ar însemna o „desconsiderare” a celor care au votat pentru Brexit, a atenţionat premierul britanic, cu menţiunea că o nouă consultare populară „nu ar putea fi organizată înainte de 29 martie, data plecării” Londrei din blocul comunitar, informează cotidianul de pe malurile Tamisei. O altă plecare, de data aceasta a liderului ţării, a fost cerută de manifestanţii de la Budapesta. Sub titlul „Orban pleacă! – fronda socială se instalează în Ungaria”, Le Monde relatează că „mai multe mii de persoane au manifestat în întreaga ţară de la începutul anului împotriva politicii guvernului” de la Budapesta. Demonstraţia „a fost iniţiată pe pagina de socializare Facebook sub sloganul ‘protest naţional împotriva sclaviei'” şi a raliat partidele de opoziţie, organizaţii sindicale şi mai multe ONG-uri, menţionează agenţia de presă maghiară MTI. Aceeaşi agenţie relatează că partidul de guvernământ Fidesz consideră că protestul de sâmbătă „face parte din campania electorală a lui George Soros pentru alegerile europarlamentare”. Washington Post exemplifică protestele din capitala ungară prin sloganul „Asta este o falsă democraţie” şi apreciază că „împotriva premierului Viktor Orban se manifestă o mişcare de rezistenţă în creştere, într-o ţară în care opoziţia părea aproape moartă”. Iar The Guardian estimează că şi în Republica Cehă „democraţia este ameninţată” – anume de „criza datoriilor personale care ia amploare” şi „subminează una din cele mai prospere economii ale Europei, trimiţându-i pe muncitori în economia neoficială, pentru a scăpa de agresivii recuperatori de datorii bancare”./abuzoian/dsirbu
Adriana Buzoianu, RADOR
