Numeroase ziare europene inserează articole despre ceremoniile care au marcat începutul preşedinţiei României la Consiliul UE.
Cu titluri ca „Un început năvalnic pentru preşedinţia rotativă română a UE” din Il Messaggero, „Note false la debutul preşedinţiei României la UE” din Le Monde, „România luptă să înlăture îndoielile în ceea ce priveşte capacitatea sa de a prezida UE” din El Pais sau „România europeană, dar nu prea!” din Le Point, marile publicaţii europene analizează disfuncţiile care au fost vizibile în cursul manifestărilor festive de la lansarea primei preşedinţii a României la Consiliul UE. Cu acelaşi prilej, Le Monde subliniază că „Economia românească suferă din cauza corupţiei şi a migraţiei creierelor”. Iar La Libre Belgique notează că „Întruniţi la palatul Ateneului din Bucureşti pentru a celebra lansarea preşedinţiei române a UE, liderii instituţiilor europene şi cei ai guvernului român şi-au dat toată silinţa pentru a-şi ascunde divergenţele” în timp ce, „la câţiva metri distanţă, manifestanţii bravau zăpada şi frigul pentru a striga ‘Avem nevoie de UE’, confruntaţi cu derivele iliberale ale stângii populiste”. „O ambianţă care anunţă tonul preşedinţiei române, pilotată de un guvern care îşi înmulţeşte atacurile împotriva independenţei justiţiei şi diatribele antieuropene”, conchide cotidianul belgian. În altă ordine de idei, din capitala Americii, Washigton Post relatează că „Ministerul român al Apărării a suspendat achiziţia a patru corvete în valoare de 1,6 miliarde de euro, ca urmare a unei dispute politice pe tema ofertei care ar servi cel mai bine interesele acestui stat membru al NATO”. În plus, „ministerul a informat procurorii militari că există ‘suspiciuni rezonabile’ privitor la legalitatea procedurii, afirmând că aceasta ar putea prejudicia securitatea naţională”, notează acelaşi cotidian.
Presa internaţională rămâne însă preocupată de câteva mari teme europene presante. Şi, după cum constată EUobserver, „în inima afacerilor UE, săptămâna aceasta se află votul pe tema Brexit” care va avea loc marţi, în Parlamentul de la Londra. În lupta sa în apărarea textului negociat cu Bruxelles-ul, premierul britanic publică în tabloidul Sunday Express un articol în care îi previne pe deputaţi să nu-i decepţioneze pe alegătorii care au votat pentru Brexit la referendumul din iunie 2016. „Aceasta ar însemna o înşelare catastrofală şi de neiertat a încrederii în democraţia noastră”, îi atenţionează doamna May pe legislatorii de la Londra. La rândul lor, un grup de parlamentari din Camera Comunelor intenţionează „să preia controlul asupra negocierilor pe tema ieşirii Marii Britanii din UE, marginalizându-l pe primul ministru”, după cum scrie The Sunday Times. În acelaşi ziar, fostul premier John Major „cere guvernului să revoce Articolul 50, sistând ieşirea Marii Britanii din UE, şi să predea controlul parlamentului”. Un alt jurnal londonez, The Telegraph ne informează că, la rândul său, liderul opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn, semnalează că partidul său „va declanşa un vot de neîncredere săptămâna aceasta, în cazul în care acordul de Brexit va fi respins” de legislatori. Este deci „momentul hotărâtor pentru acordul Brexit convenit de Theresa May”, conchide The Guardian, cu menţiunea că pentru organizarea unui al doilea referendum „nu există actualmente o majoritate şi atât conducerea conservatorilor cât şi cea a laburiştilor se opune” unei astfel de soluţii.
Pentru presa franceză, principala temă rămâne protestul „vestelor galbene”. „Mai mulţi jurnalişti au fost agresaţi sâmbătă în actul 9 al mobilizării ‘vestelor galbene’ care a reunit 84.000 de manifestanţi pe tot cuprinsul Franţei”, face socoteala Le Monde. Le Figaro observă că „de câteva săptămâni, ‘vestele galbene’ îi iau în vizor pe jurnalişti, considerându-i ‘colaboraţionişti’ şi bănuindu-i că nu relatează decât poziţia guvernului, disimulează violenţele poliţieneşti sau mint în privinţa numărului participanţilor la manifestaţii”. Dar la modul general, după cum constată cotidianul belgian Le Vif, a 9-a ediţie a manifestaţiilor împotriva politicilor lui Emmanuel Macron, cu o participare sporită, s-a desfăşurat „într-un climat mult mai puţin încordat decât în săptămânile precedente”. Iar creşterea mobilizării se produce „înainte ca preşedintele şi guvernul său să lanseze, marţi, ‘marea dezbatere naţională’ cu ambiţia de a calma furia ‘vestelor galbene'”, punctează aceeaşi publicaţie belgiană.
Într-o altă notă, atentă la agenda Papei, presa italiană dar şi cea catolică informează că suveranul pontif va vizita România între 31 mai şi 2 iunie. „Papa va merge în sfârşit în România”, titrează cotidianul catolic La Croix. Iar La Stampa subliniază amprenta „puternic ecumenică” a vizitei, precum şi „amprenta mariană”, după cum se vede clar şi din logo-ul vizitei, care „înfăţişează o imagine stilizată a Fecioarei Maria sub a cărei mantie sunt reuniţi diverşi tineri”. Şi în plus, „România este adesea numită ‘Grădina Maicii Domnului’, formulă dragă tuturor credincioşilor”, aminteşte La Stampa.
Adriana Buzoianu, RADOR
