Brexit-ul continuă să focalizeze atenţia presei internaţionale. Ziarele străine rezervă totodată spaţiu şi altor teme europene, precum şi vizitei preşedintelui Putin în Serbia.
Premierul britanic amână următorul vot al parlamentului de la Londra privitor la acordul de ieşire a Regatului Unit din UE pentru 29 ianuarie, relatează Financial Times, cu menţiunea că Theresa May a adoptat o poziţie intransigentă la discuţiile cu partidele. Dar premierul britanic „are la dispoziţie puţin timp pentru a salva înţelegerea înainte de următorul vot al legislatorilor care ar putea retrage controlul guvernului” asupra negocierilor, punctează The Times. La Libre Belgique scrie despre o posibilă „reportare a Brexit-ului” cu anumite condiţii impuse de UE. „În faţa spectrului unui Brexit haotic, UE este gata să-şi dea consimţământul pentru amânarea retragerii britanice”, pentru care va fi însă nevoie de „garanţii solide din partea Londrei”, reliefează cotidianul belgian. Deloc convins de o astfel de soluţie, ziarul german Der Spiegel este de părere că „a venit vremea ca UE să se concentreze asupra pregătirii pentru un Brexit fără acord”. Le Monde atrage atenţia asupra „nepregătirii neliniştitoare a întreprinderilor franceze” pentru un astfel de „scenariu negru”, în care „frontiera dintre Regatul Unit şi continent va fi total restabilită la 30 martie, împreună cu totalitatea formalităţilor administrative şi controalelor”. Însă The Telegraph apreciază cu ironie că „preşedintele francez ar trebui să-şi rezolve propriile probleme înainte de a critica Regatul Unit”. Mai ales că, după cum citim în Le Figaro, „vestele galbene” pregătesc „actul X al mobilizării, în pofida satisfacţiei pe care partizanii şefului de stat nu şi-o ascund după lansarea reuşită a „marii dezbateri” pe tema problemelor sociale cu care se confruntă Franţa şi a perspectivelor sale de dezvoltare. Confruntaţi între timp cu încălcarea tot mai frecventă a valorilor comune în mai multe ţări din UE, deputaţii de la Bruxelles „au aprobat planurile de blocare a unor fonduri pentru statele membre care subminează supremaţia legii sau permit propagarea corupţiei”, relatează The Guardian. Demersul intervine în timp ce „guvernele populiste din Polonia, Ungaria şi România şi-au atras avertismentele UE în ultimii ani pentru că ameninţă independenţa instanţelor din ţările lor”, remarcă AFP şi punctează că „Bruxelles-ul a acuzat de asemenea România de regrese în lupta sa împotriva corupţiei”. România atrage atenţia şi cotidianului austriac Der Standard, care scrie că „preşedintele Iohannis cere guvernului să ia măsuri” pentru a garanta siguranţa cetăţenilor, în condiţiile creşterii numărului cazurilor de „crime, tâlhării şi violuri comise în mare parte de infractori eliberaţi înainte de termen din închisori” în baza „controversatei legi ‘compensatorii’, adoptată în 2017 de majoritatea parlamentară”. Revenim la activitatea eurodeputaţilor, care după cum notează EUobserver, au votat şi pentru „triplarea fondurilor destinate promovării democraţiei”. Şi tot EUobserver scrie că înainte de vizita pe care o face în Serbia, preşedintele rus Vladimir Putin „a avertizat ţările occidentale să nu destabilizeze Balcanii”. De la Belgrad, jurnalul Politika titrează: „Acord deplin al Serbiei şi Rusiei asupra tuturor chestiunilor”, iar Danas subliniază că „Fără Rusia nu va exista o soluţionare a problemei Kosovo”. Ziarul moscovit Kommersant tranşează: Vizita preşedintelui Rusiei la Belgrad „trebuie să clarifice dacă Serbia este pregătită să fie aliatul-cheie al Moscovei în regiune, sau va continua apropierea de UE şi NATO”. Iar Die Welt este de părere că de fapt Putin vrea să folosească Serbia împotriva Europei. „Politicienii sârbi invocă fraternitatea spirituală veche de veacuri dintre cele două popoare ortodoxe” şi în acelaşi timp „Serbia este recunoscătoare Moscovei pentru că nu recunoaşte independenţa fostei provincii sârbe Kosovo”, argumentează ziarul german. Dar, „angajamentul Rusiei nu este cu siguranţă altruist”, iar „Moscova doreşte să-şi afirme influenţa în competiţie deschisă cu Occidentul”, punctează Die Welt. Mai ales în contextul „schimbării numelui republicii Macedonia de Nord, care eliberează calea integrării acestui stat (balcanic) în NATO şi UE”, adaugă acelaşi cotidian german. Iar în America, preşedintele Trump şi-a prezentat la Pentagon iniţiativa extinderii capabilităţilor americane de apărare cu rachete „într-o măsură nemaivăzută de la proiectul ‘Războiul Stelelor’ al lui Ronald Reagan”, informează Washington Post./abuzoian
Adriana Buzoianu – RADOR
