Premierul britanic Theresa May se pregăteşte să prezinte parlamentului un nou plan pentru Brexit după covârşitoarea respingere a acordului său de retragere din UE în urmă cu o săptămână, în timp ce mai mulţi parlamentari lucrează deja la o strategie prin care parlamentul să preia controlul asupra întregului proces, notează Bloomberg. În replică, guvernul se arată îngrijorat de „comploturile parlamentare”, care ar putea suspenda sau întârzia ieşirea Marii Britanii din UE, după cum observă Le Soir. Ar fi un adevărat “tsunami politic” dacă deputații nu vor respecta votul de la referendumul din 2016, avertizează şi ministrul britanic pentru comerț, Liam Fox, potrivit The Telegraph. Cu toate acestea Theresa May nu pare să propună un Plan B substanţial schimbat, după ce în discuţiile cu liderii europeni purtate săptămâna trecută nu a reuşit să formuleze propuneri noi mai ales în privinţa graniţei dintre cele două Irlande, după cum observă Daily Mail.
Indiferent de rezultatul procesului Brexit, cetăţenii români aflaţi în Regatul Unit vor putea continua să trăiască acolo, sunt asigurările date de guvernul de la Londra faţă de Ministerul român de Externe, notează Washington Post. Ziarul american detaliază că ministrul român al afacerilor europene, George Ciamba, a avut o discuţie cu secretarul Foreign Office-ului britanic, Alan Duncan, despre situaţia românilor care muncesc sau studiază în Regatul Unit, iar acesta l-a asigurat că „drepturile cetăţenilor români din Marea Britanie vor fi respectate”.
România continuă să fie analizată în noua sa calitate de deţinătoare a preşedinţiei rotative a Consiliului UE. „România asigură un rol care vizează coeziunea UE”, titrează Korea Times, citând declaraţiile ambasadorului român la Seul, Mihai Ciompec. Ziarul coreean detaliază că în timpul unei recepţii la ambasadă, pentru a marca prima preşedinţie a României la UE, ambasadorul a declarat că România îşi va îndeplini cu fidelitate motto-ul „Coeziunea, o valoare europeană comună” şi va spori integrarea politică, economică şi socială a UE.
Titlurile din presa europeană nu sunt însă tocmai favorabile: „România: un guvern sub supraveghere”, titrează France Info, în timp ce titlul unui reportaj Euronews este „România, sfâșiată între funcția sa la UE și problemele ei interne”. „Corupţia din România în lumina reflectoarelor odată cu începerea preşedinţiei UE” consideră şi Sunday Times comentând că: „Preşedinţia UE exercitată de România este menită a fi un moment de mândrie naţională şi de prestigiu european. În loc de acest lucru – din cauza atacurilor lui Liviu Dragnea la adresa procurorilor anticorupţie – riscă să reînvie cele mai urâte stereotipuri despre această ţară”, scrie Sunday Times. Cotidianul britanic observă însă şi o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei din ţara noastră. „România nu mai este ţinutul izolat şi sărăcit al liderului comunist Nicolae Ceauşescu, a cărui execuţie din 1989 a fost transmisă la televizor. Economia sa aproape s-a dublat de la aderarea ei la UE în 2007. Cunoscut cândva pentru apartamentele de bloc învechite şi câinii vagabonzi, Bucureştiul este acum presărat cu zgârie-nori strălucitori şi restaurante pentru gurmanzi”, notează Sunday Times.
În Statele Unite, preşedintele Donald Trump a sărbătorit duminică doi ani de la învestirea în funcţie. În prima jumătate a mandatului său bilanţul promisiunilor ținute/neținute este mai curând pozitiv, consideră Le Soir, comentând că deşi nu a realizat marile lucrări de infrastructură promise, Trump a reușit să îndeplinească o serie de alte promisiuni care îl pot ajuta să fie reales în 2020, cum ar fi retragerea trupelor desfășurate în străinătate, reducerea impozitelor, denunțarea unor acorduri comerciale. Totuşi, momentul nu este unul de sărbătoare în contextul blocajului bugetar, dar şi al problemelor care se înmulţesc în jurul lui, mai scrie Le Soir. Cotidianul belgian aminteşte şi informaţia care a explodat vineri potrivit căreia Donald Trump i-ar fi ordonat fostului său avocat Michael Cohen să mintă în fața Congresului în legătură cu proiectele lui imobiliare de la Moscova. „Dacă obstrucționarea justiției și influențarea martorului se confirmă, acest lucru ar putea să-l coste scump pe Trump”, avertizează Le Soir.
Ne întoarcem pe continentul european, unde sfârşitul de săptămână a fost marcat de ample manfestaţii de stradă. În Franța: 27.000 de veste galbene în stradă, în ciuda “marii dezbateri”, titrează Le Vif care comentează că, deşi prin întâlniri avute în întreaga ţară, preşedintele Macron încearcă să liniştească fronda populară care durează de peste două luni, zeci de mii de oameni au ieşit din nou în stradă pentru al zecelea weekend consecutiv. Protestele continuă şi în Ungaria, unde, potrivit Bloomberg, mii de unguri au demonstrat la Budapesta împotriva aşa-numitei legi a sclaviei. „Ne-am săturat” este sloganul reţinut de Reuters pentru noul miting desfăşurat împotriva lui Viktor Orban şi a politicilor sale. În Grecia, centrul Atenei s-a transformat din nou într-un infern produs de gazele lacrimogene şi durele confruntări dintre poliţie şi protestatari în timpul marelui miting pentru Macedonia, după cum remarcă Proto Thema. Nemulţumirea grecilor a fost provocată de depunerea spre ratificare în Parlamentul elen a unui acord care recunoaşte denumirea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei drept Republica Macedonia de Nord, ceea ce, în opinia manifestanţilor, ar reprezenta o „trădare” a regiunii cu acelaşi nume din Grecia. În Polonia, peste 45.000 de mii oameni au ieşit sâmbătă în stradă pentru a-i aduce un ultim omagiu primarului din Gdansk ucis pe scenă, la un eveniment caritabil. „Într-o Polonie divizată, un Gdansk unit îşi plânge primarul înjunghiat”, titrează Jerusalem Post, în timp ce publicaţia Polandin preia pe prima pagina cuvintele premierului polonez: „Avem o nevoie disperată de reconciliere naţională”.
(Carolina Ciulu)
