Procesul tot mai complicat al ieşirii Marii Britanii din construcţia europeană rămâne în centrul atenţiei presei internaţionale, alături de alte teme preocupante pentru Bruxelles şi de semnalele care indică un orizont nesigur pentru economia mondială, la începutul summitului mondial de la Davos.
„Liderii UE resping încercările” premierului britanic de a renegocia termenii Brexit-ului, pentru a obţine sprijinul politicienilor rebeli din rândul conservatorilor şi al Partidului Unionist din Irlanda de Nord, relatează The Times. Ziarul londonez notează însă că doamna May a anunţat că va încerca să aducă modificări prevederilor vizând graniţa cu Irlanda, principalul punct de dezacord cu legislatorii din Regatul Unit. O problemă „definitorie a Brexit-ului, dar cine înţelege Irlanda de Nord?” – se întreabă retoric The Guardian şi opinează că acest teritoriu „se defineşte prin faptul că doreşte să se afle simultan în două locuri, fără să fie însă cu adevărat în niciunul”, fiind geografic în insula Irlanda, dar aparţinând legal şi politic de Regatul Unit. Şi dacă cel mai mare obstacol în calea unui acord Brexit persistă, UEobserver evidenţiază „cotitura” făcută de premierul britanic în privinţa statutului pentru cetăţenii europeni aflaţi în Regatul Unit. Concret, explică La Croix, „cetăţenii UE, ai Elveţiei şi ţărilor din Asociaţia europeană a liberului-schimb, ca şi membrii familiilor lor stabiliţi continuu în Regatul Unit de cel puţin cinci ani” vor fi eligibili pentru statutul de rezident. Din Spania, La Vanguardia atenţionează însă că mai există un „obstacol dificil în calea unei eventuale prelungiri a procesului de Brexit”, anume „coincidenţa temporală a ieşirii Regatului Unit cu alegerile pentru Parlamentul European”. Dar negocierile dintre Londra şi Bruxelles au ecouri mai largi, după cum arată previziunile Fondului Monetar Internaţional pentru creşterea economică globală, dintr-un raport citat de The Guardian. La începutul summitului de la Davos, cotidianul din capitala britanică punctează că „Brexit-ul şi recesiunea Chinei sunt cele mai mari riscuri globale”. „Creşterea economică a Chinei înregistrează ritmul cel mai lent din 1990 încoace”, constată şi Financial Times, în vreme ce New York Times atenţionează că „situaţia economiei Chinei este probabil mai rea decât recunoaşte Beijingul”. Iar La Libre Begique notează că deşi a intervenit în contextul războiului comercial cu SUA, încetinirea economiei Chinei „este puternic legată de măsurile luate de Beijing în special pentru a reduce îndatorarea sa colosală, care frâneaza creditarea şi cheltuielile pentru infrastructură”. „China rămâne fără suflu, lumea are motive întemeiate de nelinişte”, rezumă Le Soir. Oricum, „Trump şi principalii lideri europeni ratează” participarea la lucrările forumului de la Davos, „pe fondul problemelor cu care se confruntă pe plan intern”, după cum remarcă Wall Street Journal. Iar „decizia preşedintelui Trump de a rămâne la Washington pentru a se ocupa de încetarea parţială a activităţii administrative a modificat scenariul întrunirii anuale a Forumului Economic de la Davos”, adaugă acelaşi jurnal de pe Wall Street. Şi ca în fiecare an înainte de evenimentul din Elveţia care atrage atenţia lumii întregi, organizaţia caritabilă Oxfam semnalează că „cei mai bogaţi 26 de oameni ai planetei au o avere echivalentă cu cea deţinută de jumătatea cea mai săracă” a populaţiei Terrei. Având însă o altă agendă mai presantă, „UE impune sancţiuni şefilor serviciilor de informaţii militare din Rusia”, într-un „demers care probabil va inflama tensiunile diplomatice cu Moscova”, informează Financial Times. În schimb, într-un interviu acordat cotidianului Rossiiskaia Gazeta, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse afirmă că „americanii au construit 200 de laboratoare de arme biologice” aflate în special în Afganistan, Ucraina şi în Georgia, iar agenţia de presă rusă Ria relatează că la Moscova se înfiinţează astăzi 22 ianuarie fundaţia „Transnistria” cu scopul de a „dezvolta relaţiile sociale şi culturale cu Tiraspolul”, după cum a anunţat Ministerul rus de Externe. În ce priveşte politica americană faţă de Rusia, „Trump şi echipa sa ar putea avea răspunsuri diferite”, este de părere New York Times, cu menţiunea că „dl Trump afirmă că el a făcut mai mult pentru contracararea agresiunii ruseşti decât alţi preşedinţi din ultima vreme”, dar oficialităţile administraţiei sale „spun că el a luat aceste măsuri cu reticenţă sau sub presiune”. Oricum ar fi, Washington Post face socoteala că în primii doi ani ai mandatului său, actualul şef al Casei Albe a „făcut 8.158 de afirmaţii false sau eronate”. Despre România, acelaşi cotidian din capitala Statelor Unite relatează că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, „pregăteşte o ordonanţă de urgenţă care ar putea invalida sute de procese de corupţie în care sunt implicaţi demnitari ai ţării”, inclusiv „cazul lui Liviu Dragnea”. Iar Wall Street Journal notează că în ultima vreme, „UE a avut de furcă în încercarea de a împiedica Ungaria să desfiinţeze instituţii critice la adresa guvernului, Polonia să epureze judecătorii căzuţi în dizgraţia partidului aflat la putere şi România să propună o amnistie pentru politicienii condamnaţi pentru corupţie”./abuzoian/dsirbu
Adriana Buzoianu, RADOR
