Premierul Theresa May a prezentat parlamentului britanic luni după-amiază noua strategie de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, după ce săptămâna trecută legislativul a respins acordul încheiat cu Uniunea Europeană privind condiţiile Brexitului. Prim-ministrul a promis că va propune Uniunii Europene o nouă negociere. Înainte de aceasta însă, doreşte să poarte o amplă consultare cu reprezentanţii regiunilor, ai organizaţiilor care reprezintă interesele diferitelor categorii sociale, însă guvernul nu va ceda competenţa şi responsabilitatea în ceea ce priveşte procesul. În acest sens, doamna May a respins categoric posibilitatea rămânerii Marii Britanii în Uniune ori a organizării unui nou referendum.
Care este noua strategie?
Principalele mesaje ale prim-ministrului au fost:
- Parlamentul va fi informat despre evoluția tratativelor, dar se vor respecta anumite reguli de confidenţialitate, pentru că scurgerile de informaţii pot afecta poziţia de negociere a guvernului.
- Noile propuneri vor ţine cont de drepturile angajaţilor şi de interesele protecţiei mediului. „Drepturile persoanelor care lucrează în Regatul Unit nu pot fi lezate, indiferent dacă ieşirea va avea loc cu sau fără acord cu Uniunea Europeană” – a spus Theresa May.
- Taxa de înregistrare de 65 de lire sterline va fi eliminată (Persoanele străine, care nu au cetăţenie britanică şi stau legal în Marea Britanie şi vor să rămână şi după Brexit, vor fi înregistrate la sfârşitul lunii februarie, în cadrul unui program pilot de obţinere a aşa-numitului „settled status”, statutul de persoană instalată. Procesul pilot a început luni. În Marea Britanie se află în această situaţie aproximativ 3,2 milioane de persoane. n. r.).
- În zilele următoare guvernul va înainta parlamentului o nouă propunere de acord. Pentru aprobarea acordului parlamentul va vota la data de 29 ianuarie, adică exact cu două luni înainte de Brexit.
Deputatul conservator Jacob Rees Mogg, cel care în luna noiembrie a iniţiat un vot de neîncredere împotriva Theresei May în interiorul partidului, a promis că dacă May va găsi o soluţie acceptabilă pentru situaţia frontierei dintre Irlanda de Nord şi Irlanda (mai detaliat despre această problemă am scris aici), atunci va beneficia și de sprijinul conservatorilor care au votat împotriva acordului săptămâna trecută. Această soluţie, despre care a vorbit deputatul Jacob Rees Mogg, este puţin probabil că se va realiza. În această privință Bruxelles a rămas foarte ferm: nu vrea să accepte ca Irlanda de Nord să rămână în afara uniunii vamale nici în cazul în care nu vor reuşi să încheie o asemenea înţelegere cu Marea Britanie. Poziţia europeană se sprijină pe aşa-numitul Acord din Vinerea Mare (Good Friday Agreement) semnat în anul 1998, care a pus capăt violenţelor din Irlanda de Nord. Această convenţie consfinţeşte principiul circulaţiei libere dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. Momentan nu se știe cu certitudine ce forţă juridică va avea votul referitor la noua propunere a guvernului. Purtătorul de cuvânt al doamnei May, James Slack a declarat ieri că votul din parlament va avea doar un caracter consultativ, prin care guvernul vrea să dea posibilitatea parlamentului să-şi exprime dorinţa – transmite Bloomberg.
May a prezentat parlamentului rezultatul negocierilor pe care le-a purtat cu partidele politice. A spus că după votul de săptămâna trecută este clar că trebuie schimbată strategia şi a listat persoanele şi instituţiile cu care s-a consultat. A amintit că liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn nu a participat la consultările cu partidele politice. A afirmat că există un larg consens că Marea Britanie nu poate să părăsească UE fără existența unui acord. Totodată, nu poate accepta ca guvernul să-și retragă cererea de ieşire, ca atare a respins şi ideea unui al doilea referendum. S-a pus problema prelungirii termenului până când Regatul Unit va ieşi din UE, însă Bruxelles-ul nu va accepta aşa ceva numai dacă Londra vine cu o nouă propunere. Premierul a vorbit şi despre chestiunea frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. A spus că niciun moment nu s-a pus problema de a denunţa Acordul din Vinerea Mare, care prevede ca trebuie asigurată circulaţia necondiţionată dintre cele două părţi ale insulei. Având în vedere că May exclude a) rămânerea în uniune, b) ieşirea fără acord, c) un nou referendum, d) retragerea cererii de ieşire şi e) modificarea statutului frontierei irlandeze, acest plan B nu poate să însemne altceva decât că May va încerca să-i convingă pe palamentarii britanici să accepte un acord uşor cosmetizat, ameninţând, că în caz contrar urmează aşa numitul no-deal Brexit, sau hard-Brexit, adică ieşirea fără acord ceea ce ar însemna consecinţe economice deosebit de grave (estimate la 80 miliarde de lire sterline pe care Marea Britanie ar trebui să le plătească Uniunii Europene în decurs de 15 ani). Tocmai din acest motiv fostul ministru de externe, Boris Johnson a întrebat în cursul dezbaterilor parlamentare de fapt ce doreşte să obţină premierul? Are de gând să ceară modificarea textului acordului la Bruxelles, care să aibă consecinţe juridice? La această întrebare prim-ministrul a dat un răspuns evaziv, spunând că vrea să asculte opinia deputaţilor.
Ce spune Uniunea Europeană?
Bruxelles nu a reacţionat în mod oficial la discursul Theresei May. În cadrul obişnuitei conferinţe de presă de luni, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas a declarat că „Nu de la Bruxelles trebuie aşteptat răspunsul. Este rândul Londrei să vorbească”.
Cu toate acestea însă, unele state din UE au început să se pregătească pentru un posibil no-deal Brexit. Franţa a început să amenajeze un spaţiu la capătul francez al Eurotunelului pentru a verifica animalele mari (vaci, cai etc) în cadrul controlului vamal. Guvernul german a creat un fond distinct în cadrul bugetului pentru a putea plăti majorarea lucrătorilor vamali cu 900 de persoane, pentru a nu crea probleme în comerţul cu mărfuri – scrie Bloomberg. Poliţia de frontieră din Portugalia a creat o poartă separată pentru cetăţeni britanici şi întăresc serviciile consulare portugheze în Marea Britanie. Olanda a decis angajarea a 928 de lucrători vamali până la sfârşitul anului. Suedia şi Danemarca au emis reglementări speciale privind tranzacţiile financiare cu băncile din Regatul Unit. Şi Finlanda își va mări numărul lucrătorilor vamali şi a deschis o pagină pe internet unde publică informaţii privind decontarea TVA-ului între cele două state. Fiecare minister din Letonia și-a înfiinţat o rubrică în pagina de web care cuprinde informaţii privind implicaţiile Brexit-ului în domeniul respectiv, şi şi acolo se angajează lucrători vamali.
Observatorii politici sunt de părere că poziţia de negociere a Marii Britanii a slăbit după respingerea acordului în parlamentul britanic. Un eventual hard Brexit ar fi o grea lovitură pentru economia britanică, de aceea spaţiul de manevră a doamnei May este restrâns. Iar ceasul ticăie.
Székely Ervin
RADOR – 22 ianuarie
