Se împlinesc astăzi 160 de ani de la Unirea Principatelor Române. În 1859, puternica apropiere culturală şi economică dintre Moldova şi Ţara Românească a cunoscut o etapă decisivă – care s-a dovedit ireversibilă – prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate. Momentul ste considerat actul fondator al Românei moderne.
Ianna Ioniţă a stat de vorbă pe acest subiect cu Sorin Iftimi, de la Muzeul Unirii din Iaşi.
Reporter: Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Munteniei, după ce pe 5 ianuarie devenise domn al Moldovei.
Sorin Iftimi: Unirea Mică nu este o frmulă potrivită, din punct de vedere istoric, pentru că anul 1859 înseamnă anul fondator al statului român modern. De atunci există pe harta Europei un stat cu numele de Europa şi mai avem ocazia să spunem tot acum, la 160 de ani, că nu doar la 24 inuarie, nu doar la început de an putem vorbi de Cuza şi de Unire, ci întreg anul acest subect va putea reveni, pentru că este un an aniversar şi pentru că este un moment foarte important în istoria noastră.
Reporter: Vorbind de marile puteri şi de echilibrul forţelor în acel 1859.
Sorin Iftimi: Putem spune faptul că cele două principate româneşti se aflau sub suveranitate otomană, iar după 1834 şi sub protectorat rusesc, însă, în urma războiului din 1853 – 1856, Războiul Crimeii, acest din urmă statut a fost ridicat şi s-a instituit un regim colectiv al celor şapte mari puteri europene, deci Principatele deveniseră un subiect de drept internaţional. Nu erau privite ca simple provincii turceşti, nici ca protectorate ruseşti şi acest statut deosebit a permis realizarea Unirii. Deci, suntem în secolul al XIX-lea, secolul naţonalităţilor. Acum, ideea nouă a epocii era aceea de a se constitui state naţionale.
Reporter: Sorin Iftimi a mai spus ca astăzi Muzeul Unirii din Iaşi are porţile deschise pentru toţi vizitatorii, pe care îi aşteaptă cu expoziţii inedite, dar şi cu tradiţionalle sarmale moldoveneşti./aionescu
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 24 ianuarie
