Brexitul din nou în haos, după ce planul B al premierului Theresa May se confruntă cu o revoltă deschisă a aripii dure a conservatorilor, constată The Telegraph. May se află sub presiunea de a obţine noi concesii cu privire la graniţa dintre cele două Irlande, în timp ce parlamentarii britanici se pregătesc pentru un nou vot critic ce ar putea schimba cursul Brexit, explică The Independent. Mare parte a discuţiilor britanice privind acordul de retragere din Uniune au fost purtate fără a se cunoaşte ce conţine acest acord, consideră adjuncta negociatorului şef al UE pentru Brexit, Sabine Weyand. „Impresia noastră este că discuţia de la Londra, pe moment, e mai mult legată de viitorul ţării şi de viitorul relaţiei UE-Regatul Unit decât de conţinutul acordului de retragere”, a spus Weyand, citată de BBC. De aceea Uniunea Europeană are un mesaj tranşant pentru Londra: Decideţi-vă ce vreţi cu adevărat, dar acordul negociat nu va fi redeschis, remarcă Reuters. Presiunile cresc şi din partea mediului de afaceri, care a adresat politicienilor britanici un apel să înceteze cearta pe tema Brexitului şi să se pună de acord asupra unei ieşiri ordonate din UE, remarcă Euractiv. În plus, marile lanţuri de supermarketuri avertizează, potrivit The Guardian, că în cazul unui Brexit fără acord, rafturile ar putea rămâne goale, iar preţurile ar putea să crească.
În perspectiva alegerilor europene din luna mai, „Facebook deschide noi fronturi pentru a combate interferenţa politică”, observă Wall Street Journal. Gigantul reţelelor de socializare promite să ia măsuri împotriva răspândirii de ştiri false şi a interferenţelor străine în alegeri prin intermediul platformelor sale, detaliază Euronews. Concret, persoanele şi organizaţiile care doresc să afişeze reclame politice vor avea nevoie de autorizare din partea platformei, iar toate reclamele vor preciza de cine au fost plătite, explică Politico. Publicaţia aminteşte că Facebook, Google şi Twitter se află sub o monitorizare atentă din partea Comisiei Europene pentru a preveni interferenţa străină, mai ales cea rusească, în alegerile europarlamentare.
Uniunea Europeană a „diferitelor blocuri şi viteze” continuă să cunoască însă noi divizări, după cum remarcă ziarul spaniol ABC, care vorbeşte despre formarea a două noi blocuri, est-vest, generate de planurile de tăiere a fondurilor în cazul încălcării statului de drept. „Cu patru luni înainte de alegerile europene, decisive pentru UE, unde partidele eurosceptice şi anti-imigraţie dezbat dacă să formeze un front unit pentru a echilibra balanţa împotriva alianţelor tradiţionale, planurile de a pedepsi statele prin distribuirea fondurilor europene încep să marcheze campaniile şi poziţiile blocurilor europene, demarcate în acest caz între est-vest”, comentează cotidianul spaniol. Acest fapt i-a determinat pe „deputaţii europeni din cele două grupuri principale din Parlament, popularii şi socialiştii, să voteze mai mult în cheie naţională, şi nu după linia partidelor lor la nivel comunitar”, observă ziarul spaniol.
În vecinătatea noastră, Balcanii continuă să rămână „terenul de joc” al politicii marilor puteri, după cum observă New York Times. „În Balcani, confruntarea dintre Occident şi Rusia se schimbă atât ca natură, cât şi ca intensitate. Dacă în ultimul deceniu, Rusia şi-a apărat în mod activ prezenţa economică şi culturală în regiune, dar nu a contracarat deschis hegemonia NATO sau pe cea a Uniunii Europene, acum pare hotărâtă să nu se mai lase”, avertizează ziarul american. „La prima vedere, ambiţiile Rusiei par nerealiste întrucât Balcanii rămân ferm ataşaţi Occidentului: Grecia, Bulgaria, România, Croaţia, Albania şi Muntenegrul sunt toate membre ale NATO, iar Macedonia e şi ea pe cale să devină” comentează New York Times. Însă “Moscova a detectat o mare vulnerabilitate a poziţiei Occidentului în Balcani”. „Deşi sondajele arată că cei mai mulţi încă mai văd în Uniunea Europeană cea mai bună cale spre prosperitate, promisiunea integrării europene îşi pierde din forţa sa emblematică. Nu numai că viitorul însuşi al Uniunii Europene pare nesigur, dar unii lideri, precum preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, au afirmat deja că nu-şi vor cheltui din capitalul lor politic pentru a susţine integrarea Balcanilor de Vest”, mai scrie ziarul american. “România vrea ca procesul de lărgire a UE să continue, pe baza meritelor şi reformelor întreprinse de posibilii membri”, observă tot New York Times, citându-l pe ministrul român al afacerilor europene George Ciamba. Ziarul american mai scrie că preşedinţia română a UE susţine începerea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia şi cu Albania.
În final, reţinem ştirea transmisă de Associated Press cu titlul „România decernează supravieţuitorilor Holocaustului înalte distincţii”. Agenţia notează că „preşedintele Klaus Iohannis a acordat una dintre cele mai însemnate distincţii ale ţării pentru opt evrei români care au supravieţuit Holocaustului” dorind să marcheze „suferinţa lor şi atitudinea morală de care au dat dovadă în timpul vieţii lor”.
Carolina Ciulu, RADOR
