Potrivit raportului privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) la nivel global, dat publicităţii marţi de organizaţia nonguvernamentală Transparency International, cu sediul la Berlin, dintre cele mai bine plasate 20 de ţări, 14 sunt în Europa Occidentală, respectiv sunt ţări membre ale UE. În pofida acestui fapt, în ţările din regiune combatarea corupţiei s-a împotmolit şi sunt tot mai slabe intituţiile UE. În raportul care analizează nivelul corupţiei pe anul trecut, stabilit pe o scară de la 0 la 100, Danemarca a recâştigat primul loc, cu 88 puncte, iar Noua Zeelandă, care cu un an în urmă s-a situat pe primul loc cu 89 de puncte, acum a scăzut la 87 de puncte. Aceste ţări sunt urmate de Franţa, Singapore, Suedia, Elveţia, Norvegia, Olanda şi Canada. Surpriza nu este prea mare în fruntea clasamentului, dar în general, în lume, în ultimii patru ani percepţia corupţiei a devenit în continuare negativă. În cadrul Uniunii Europene, cele mai slabe rezultate le-au înregistrat Bulgaria, care anul trecut a avut 42 de puncte, pierzând un punct, Grecia, care a pierdut trei puncte şi a ajuns la 45 de puncte, şi Ungaria, care anul trecut şi-a îmbunătăţit situaţia cu un punct şi a ajuns la 46 de puncte. În anii trecuţi situaţia Bulgariei s-a îmbunătăţit într-o oarecare măsură, iar situaţia corupţiei evoluează similar şi în România, deoarece, după o creştere de un punct, anul trecut a înregistrat o scădere de un punct şi a ajuns la 47 de puncte. În UE, pe lângă Ungaria, în ultimii ani, Malta a pierdut cele mai multe puncte în ce priveşte Indicele de Percepţie a Corupţiei, obţinând 54 de puncte. Anul trecut media în UE, respectiv în Europa Occidentală a fost de 66 de puncte, punctaj cu care este cea mai performantă regiune a lumii, dar din cauza neclarităţii între atribuţiile UE şi ale statelor membre există probleme serioase, astfel încât blocul comunitar este departe să adopte o poziţie eficientă faţă de corupţie, susţine TI. Potrivit organizaţiei, corupţia este cu atât mai gravă într-o ţară cu cât în ţara respectivă democraţia este mai nesănătoasă. Astfel TI vede o corelaţie între Ungaria şi Turcia, care sunt cu atât mai corupte cu cât au un regim mai autoritar. În cazul Ungariei, organizaţia evidenţiază şi acum – ca şi cu un an înainte – îngrădirea activităţii ONG-urilor şi a libertăţii presei. Referitor la ţările din afara Europei, TI constată că, din cauza ameninţărilor la care este supus sistemul frânelor şi contragreutăţilor, după 2011 SUA a fost eliminată pentru prima dată anul trecut din cercul celor mai puţin corupte 20 de ţări, înregistrând o scădere de patru puncte şi ajunâng la 71 de puncte. Dacă această tendinţă va continua, corupţia va crea probleme serioase în SUA, care ar trebui să fie şi din acest punct de vedere o mare putere a lumii, menţionează raportul. Potrivit raportului, media în ţările cu democraţie desăvârşită a fost anul trecut de 75 de puncte, pe o scară de la 0 al 100, în cele cu democraţie fragilă, de 49 de puncte, iar în ţările cu regimuri autocrate – 30 de puncte. Din 2012 numai 20 de ţări şi-au îmbunătăţit performanţele, printre care Argentina, care a crescut de la 35 la 40 de puncte, şi Coasta de Fildeş, care a ajuns de la 29 la 35 de puncte. Indicele de Percepţie a Corupţiei evaluează ţările în cauză pe baza nivelului de percepţie al populaţiei cu privire la corupţia în rândul funcţionarilor publici şi al politicienilor./rganciu/schelaru
(MTI – 29 ianuarie)
