După cum era de aşteptat, faimosul Brexit, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, continuă să rămână pe prima pagină a ziarelor străine, şi nu fără motiv: ieri, Camera Comunelor trebuia să voteze nişte amendamente propuse de parlamentari în speranţa soluţionării acestei crize. Ziarul britanic „The Guardian” ne explică şi care ar fi ele: „un amendament care propune înlocuirea de-acum celebrului ‘backstop’ – spinoasa problemă a frontierei irlandezo-nord-irlandeze – cu o alternativă; un amendament al laburiştilor vizând păstrarea uniunii vamale, un amendament care propune prelungirea Articolului 50 cu privire la ieşirea din organizaţie a unui stat membru al Uniunii şi două amendamente care exclud lipsa unui acord”. „Theresa May promite să redeschidă acordul pe tema Brexitului”, observă ziarul american „The New York Times”. Iar un alt ziar britanic, „Daily Express”, se întreabă: „E Theresa May terminată? (Fostul ministru de externe) William Hague avertizează că ea ar putea fi demisă dacă nu va face concesii Uniunii Europene”.
Rămânând în Europa, observăm că Franţa este şi ea în prim-plan, chair dacă, de această dată, nu din cauza protestelor „vestelor galbene”. „În următoarele săptămâni, aproximativ 130 de jihadişti francezi, reţinuţi acum de kurzii din Siria, ar urma să fie repatriaţi”, anunţă publicaţia franceză „Le Parisien”. Potrivit ziarului „Le Figaro”, „Ministerul francez de Externe a precizat că examinează toate soluţiile pentru a preveni evadarea sau dispersarea acestor persoane care s-ar putea dovedi periculoase”. Iar în cotidianul „Ouest-France”, ministrul francez de interne, Christophe Castaner, subliniază: „Înainte de a fi jihadişti, ei sunt francezi. Unii s-au întors deja, îi ţinem la închisoare, îi cunoaştem. Cei care vor reveni, dacă or să se întoarcă într-adevăr, vor şi ei închişi”.
„America lui Trump devine mai coruptă”, titrează revista americană „Newsweek”, referindu-se la de-acum tradiţionalul clasament pe tema corupţiei al organizaţiei Transparency International pentru anul 2018, apărut ieri. Aceeaşi publicaţie observă că, în comparaţie cu anul 2017, Statele Unite au coborât cu patru puncte în clasament, situându-se pe locul 22 în lume. În schimb, Ucraina are motive să se bucure: potrivit ziarului ucrainean „Kyiv Post”, „în acelaşi clasament, ţara a urcat cu 10 locuri, deşi rămâne, după Rusia, cea mai coruptă ţară europeană”. Cât despre România, în acelaşi clasament al corupţiei, ea a coborât două locuri, obţinând 47 de puncte după ce, în 2017, obţinuse 48″, subliniază portalul sud-est european SeeNews. Şi poate că explicaţia ne-o oferă ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, care, potrivit portalului francez Atlantico, ar fi spus că „România se opune unei recente propuneri europene potrivit căreia ţările membre ale UE vor primi fonduri în funcţie de modul în care înţeleg să respecte statul de drept”. Citat de acelaşi Atlantico, ministrul român ar fi precizat: „Dacă cineva îmi poate spune care sunt criteriile care definesc statul de drept, atunci aş putea discuta”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
