Așa cum v-am informat, camera inferioară a parlamentului britanic a dezbătut o serie de amendamente propuse de deputaţi pentru a acorda un mandat premierului Theresa May pentru cazul în care va rediscuta forma acordului semnat în noiembrie cu Comisia Europeană privind condiţiile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Parlamentul a respins propunerile care vizau prelungirea datei ieşirii, care este 29 martie 2019. Pe de altă parte, a adoptat cu 317 voturi pentru şi 301 voturi împotrivă propunerea deputatului conservator Graham Brady potrivit căreia Partidul Conservator va vota acordul negociat cu condiţia modificării cu o soluţie alternativă a prevederii care stipulează că graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va rămâne deschisă chiar dacă Marea Britanie nu va rămâne în uniunea vamală (aşa numitul backstop). (Despre această problemă am scris mai detaliat aici şi aici.) Totodată, s-a adoptat şi propunerea deputatului conservator Caroline Spelman care exclude un Brexit fără acord.
Reacţia venită de la Bruxelles a fost promptă şi fără echivoc. Parlamentul European a analizat în seara zilei de ieri situaţia creată după dezbaterea parlamentară din Marea Britanie. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a declarat în şedinţă plenară că votul dat în parlamentul britanic creşte riscul unei ieşiri nereglementate a Marii Britanii din UE. Acesta era de părere că acordul odată acceptat nu se poate renegocia, după cum nici soluţia de rezervă pentru problema graniţei irlandeze (aşa numitul backstop). A mai adăgat acesta că încă vede o speranţă pentru a realiza o înţelegere şi CE va lucra zi şi noapte, pentru că este important ca UE şi statele care rămân membre să fie unite şi determinate. „Trebuie să fim pregătiţi pentru orice fel de scenariu, chiar şi pentru cel mai rău” – concluziona preşedintele Comisiei Europene.
Michel Barnier, negociatorul şef al UE pe tema acordului Brexit, a declarat că nu se va renegocia acordul. „Comisia europeană a lucrat întotdeauna împreună cu Marea Britanie şi nu împotriva sa. „De aceea îmi este greu să înţeleg din ce motiv unii deputaţi britanici ne fac pe noi ţapi ispăşitori” – a spus Barnier, adăugând că nu va accepta soluţii care ar fragmenta piaţa internă şi nu vede nicio propunere alternativă funcţională la soluţia găsită pentru situaţia graniţei irlandeze.
În acelaşi sens s-a exprimat şi secretarul de stat responsabil pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din România, Melania Ciot, având în vedere că ţara noastră îndeplineşte preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Ea a afirmat că renegocierea acordului nu figurează pe ordinea de zi, şi a solicitat parlamentului britanic să-şi continue procesul de ratificare a înţelegerii.
Împotriva renegocierii au pledat şi deputaţii Elmar Brock din partea Partidului Popular European şi Guy Verhofstadt, din partea ALDE.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk a purtat aseară o discuție telefonică cu premierul britanic Theresa May, spunându-i că poziţia UE este clară şi consecventă: acordul privind condiţiile de ieşire nu este renegociabil – a scris politicianul pe pagina sa de Twitter, adăugând că „Ieri am aflat ce nu doreşte Regatul Unit, dar încă nu am descoperit ce-şi doreşte”.
Analizând situaţia creată putem constata că doamna May a primit un mandat foarte strict, ale cărui principale elemente sunt: a) ieşirea trebuie să aibă loc la termenul stabilit (29 martie 2019); b) ieşirea nu se poate face în lipsa unui acord; c) prevederea acordului privind „backstop” trebuie schimbată cu o soluţie alternativă, însă nu se precizează care ar fi aceasta. Pe de cealaltă parte reprezentanţii de vârf ai UE, preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Consiliului European şi România ca ţară care asigură preşedinţia rotativă a Consiliului European, au declarat că nu vor renegocierea acordului şi nici a clauzei privind „backstop”.
Este limpede că toate aceste criterii nu se pot îndeplini simultan. Alternativele sunt: fie cedează parlamentul britanic, fie cedează UE, iar în situația în care niciunul dintre acestea nu renunță, atunci urmează aşa-numitul no deal Brexit, cu toate consecinţele grave şi nedorite de nimeni, despre care am scris recent. Având în vedere însă situaţia actuală, presiunea mai mare cade pe Marea Britanie. Aceasta ar fi expusă celor mai însemnate pierderi, de aceea pentru a evita un asemenea deznodământ parlamentul şi guvernul britanic vor avea nevoie în următoarele săptămâni de mult mai multă înţelegere şi flexibilitate.
Székely Ervin
RADOR – 31 ianuarie
