Blocajul privind Brexit, criza din Venezuela şi alegerile prezidenţiale din Ucraina sunt temele ce preocupă mass media internaţională.
„Disperant dialog al surzilor între Londra şi Bruxelles”, titrează LE TEMPS pe tema Brexit, adăugând: „Cu cât avansează lucrurile, cu atât pare să se îngroaşe mai mult ceaţa asupra a ce va prevala în „supliciul” negocierilor Regatului Unit cu Uniunea Europeană”. Prim-ministrul britanic este văzut de mulţi observatori în stare de KO tehnic după ceea ce LES ECHOS consideră „o cacofonie de propuneri”. „A dori Brexit cu orice preţ, cu riscul ca el să se facă fără un acord, este ‘un joc periculos’, estimează la rândul său FINANCIAL TIMES, subliniind că „Ultraşii pro-Brexit au dreptate când afirmă că, în ultimă instanţă, UE va ceda în privinţa backstop-ului, pentru a evita ca Irlanda să fie divizată de o frontieră tangibilă în cazul lipsei unui acord”. Doar că Jean-Claude Juncker a avertizat: „Ţările UE nu vor face „jocuri” şi nici nu vor abandona Irlanda sau soluţia de rezervă pentru frontiera irlandeză”, după cum observă publicaţia britanică THE TIMES. Toate acestea seamănă până la urmă cu „o partidă de ruletă rusească, după doi ani de supliciu în negocieri”, scrie IRISH INDEPENDENT. „Cu sau fără acord, Brexit este de acum aproape imposibil”, rezumă publicaţia belgiană L’ECHO.
Criza de la Caracas rămâne în atenţia presei. „Venezuela trăieşte de câteva zile într-un fel de dublă realitate, cu doi preşedinţi, Maduro şi Guaidó, cu două parlamente, dar şi cu un dublu corp diplomatic”, se arată într-o analiză publicată de LA STAMPA. „Riscul de tulburări civile este ridicat în această țară cu 32 de milioane de locuitori, aflată în plin naufragiu economic și sfâșiată de o criză politică în care se înfruntă două tabere: chaviştii și opozanții”, avertizează la rândul său cotidianul belgian LE VIF, care reţine şi faptul că preşedintele în exerciţiu Maduro s-a declarat de acord, în principiu, cu organizarea de alegeri legislative anticipate și negocieri cu opoziția, dar a respins ferm ideea unor noi alegeri prezidențiale. O altă publicaţie belgiană, LA LIBRE BELGIQUE, atrage atenţia asupra faptului că administrația americană i-a acordat opozantului Juan Guaido, autoproclamat preşedinte interimar şi recunoscut de Washington, controlul asupra conturilor bancare ale țării sale în Statele Unite, cerând şi altor state să-i urmeze exemplul. Venezuela deține 8 miliarde de dolari în rezerve valutare în întreaga lume, dintre care şi 1,3 miliarde de dolari aur la Bank of England, reaminteşte cotidianul valon. THE GUARDIAN se întreabă: „Ce urmează în Venezuela?” şi analizează cele mai probabile scenarii pentru viitorul imediat. Maduro – şi cercul apropiaţilor lui – va trebui cel mai probabil să plece din ţară, dar nu este clar unde s-ar putea duce. Principalii săi aliaţi internaţionali sunt Rusia, China, Cuba şi Turcia, dar ce ar putea motiva aceste ţări să îl primească, se întreabă THE GUARDIAN, care reaminteşte că actuala criză a generat cea mai amplă migraţie din istoria modernă a Americii Latine. Sub titlul „Venezuela ne arată cum sfârșește „democrația iliberală””, WASHINGTON POST se referă la cauzele crizei din această ţară sud-americană. „Colapsul Venezuelei nu a fost provocat doar de o formă rapace de „socialism” ideologic, ci și de lideri politici care au privatizat și colonizat instituții ale statului. Sistemul cleptocrat monopartid al lui Chávez și Maduro a jefuit țara în numele „poporului”. Astfel, conchide W. POST, „tragedia Venezuelei constituie un „final de partidă” pentru o anumită formă de politică, locul în care ar putea ajunge atât de mulți dintre „democrații iliberali” ai zilelor noastre – Vladimir Putin în Rusia, Recep Tayyip Erdogan în Turcia, Viktor Orban în Ungaria și Rodrigo Duterte în Filipine.
În Ucraina tocmai s-a lansat campania pentru alegerile prezidenţiale. Din UKRAINSKA PRAVDA aflăm că Petro Poroşenko şi-a anunţat candidatura, cerând „mandatul alegătorilor pentru a asigura ireversibilitatea integrării europene și euro-atlantice şi independența Ucrainei”. Dar sloganul său, „/Alegeţi între/ POROSHENKO SAU PUTIN”, a generat confuzie printre alegători şi comentatori politici, explică EURONEWS, citând glumele de pe Internet care puneau întrebarea retorică: „Ştie Putin că e contracandidat la prezidenţialele din ţara vecină?” „Instaurarea păcii între Ucraina şi Federația Rusă va fi una dintre principale teme ale campaniei electorale ucrainene”, consideră preşedintele Petro Poroşenko, citat de agenţia de ştiri locală RBK. „Avem nevoie de pace cu Federația Rusă, de o pace rece” – a afirmat liderul de la Kiev, subliniind că „oamenii au obosit de atâta război”. Kremlinul a reacţionat imediat la declaraţiile lui Poroshenko, subliniind: „Nu există niciun război între Ucraina şi Rusia. Există doar un război civil în Ucraina, generat de politica defectuoasă a guvernanţilor de la Kiev,” a replicat secretarul de presă al preşedintelui rus, Dmitry Peskov, citat în Moscow Times.
Corupţia, această racilă a democraţiei est-europene, îi afectează tot mai mult pe vecinii noştri de la sud de Dunăre. Cotidianul SEGA reaminteşte că Bulgaria a pierdut 6 poziţii în clasamentul Transparency International privind corupţia şi constată: „Ca de obicei, Bulgaria stă cel mai prost în UE, fiind încremenită de 7 ani la coada clasamentului”. Printre cauzele acestui rezultat se numără absenţa presei libere şi a anchetelor judiciare eficiente, dar şi nepotismul la cel mai înalt nivel al puterii, arată directorul executiv al Transparency International pentru Bulgaria, citat de publicaţia sofiotă. De unde şi ironia din titlul articolului: „De prea multă combatere, corupţia în Bulgaria a crescut drastic”.
(Ruxandra Lambru)
