Premierul britanic Theresa May îşi menţine decizia ca Londra să părăsească Uniunea Europeană la termenul stabilit şi, într-un articol publicat de The Telegraph, se declară hotărâtă să lupte pentru ţara sa, la Bruxelles. May sugerează că nu va permite ca Regatul Unit să rămană captiv, pe termen nelimitat, în structurile UE. Aproape o treime dintre companiile britanice sunt dispuse să-şi mute afacerile în străinătate din cauza riscurilor legate de Brexit, mai cu seamă în4 cazul unei ieşiri fără acord, notează La Libre Belgique. Ţara este pe marginea prăpastiei, în lipsa unui acord, îşi exprimă îngrijorarea The Washington Post. Cu toate acestea, deplânge ziarul american, clasa politică britanică nu pare a înţelege consecinţele propriilor sale decizii, ci mai rău, este pierdută în fantezii populiste, în loc să înfrunte realitatea dură, concluzionează The Washington Post. Pe fondul temerilor legate de riscul unui Brexit haotic, Sunday Times publică date despre reactivarea unui plan secret datând din era Războiului Rece, privind o posibilă evacuare a familiei regale britanice, într-o locaţie secretă. Potrivit planului elaborat în 1962, în urma crizei rachetelor din Cuba, detaliază The Mail on Sunday, familia regală ar fi fost transferată pe bunkerul plutitor al yahtului Britannia. Totuşi, reactivarea planului a fost ironizată de un adept al Brexit-ului, care l-a descris ca pe o fantezie din vremuri de război, scrie The Mail on Sunday.
Se amplifică tensiunile dintre SUA şi Rusia. Secretarul american de stat, Mike Pompeo, a anunţat că SUA îşi suspendă participarea în cadrul Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare, INF, citează Defense News. În urma anunţului, Rusia a precizat că şi ea va lua aceeaşi măsură ca SUA, adaugă Newsweek, care menţioneză că există în prezent 15.000 de arme nucleare în lume, circa 90 la sută dintre ele fiind deţinute de SUA şi Rusia. NATO nu intenţionează să plaseze noi rachete nucleare în Europa, a asigurat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, citat de Le Vif. Totuşi, lumea se teme de lansarea unei noi curse a înarmării, titrează Time. El Mundo aminteşte că, de la semnarea tratatului, în 1987, mai multe ţări şi-au dezvoltat propriile rachete cu rază medie de acţiune, în special Coreea de Nord, China şi Iranul. Numai China ar putea avea peste o mie de astfel de sisteme, menţionează ziarul spaniol, subliniind că, astfel, Beijingul are o influenţă considerabilă asupra mai multor ţări vecine, cum ar fi Japonia, Coreea de Sud, Taiwan şi Filipine. Foreign Policy se întreabă dacă, după îngroparea INF, va urma Noul Tratat START. În acelaşi timp, ministrul german de Externe, Heiko Maas, s-a pronunţat pentru prelungirea noului tratat START III, privind reducerea şi limitarea armamentului strategic ofensiv, reţine agenţia Tass. În plus, Parlamentul federal german, Bundestag, a propus Moscovei să-şi mute rachetele 9M729 dincolo de Urali, pentru păstrarea Tratatului INF, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Realizarea unei asemenea propuneri ar permite construirea încrederii şi reluarea dialogului cu Moscova, opinează ziarul german. La rândul lor, SUA au comunicat aliaţilor occidentali că Rusia are acum detaşate patru batalioane dotate cu racheta de croazieră 9M729, în creştere de la trei batalioane, cât se aprecia că avea acum câteva luni, scrie The Wall Street Journal. În acelaşi timp, Rusia se plânge că scutul american antirachetă din România poate fi folosit lansarea de rachete interzise de INF, notează The New York Post. Răspunsul Rusiei va fi unul în oglindă, a atenţionat preşedintele rus Vladimir Putin, citat de Russia Today, iar premierul rus Dmitri Medvedev, citat de Interfax, a promis că se vor găsi fonduri pentru dezvoltarea unor noi tipuri de arme. Totodată, Vladimir Putin a declarat, în cadrul unei întâlniri cu ministul rus de Externe şi cel al Apărării, Serghei Lavrov şi, repectiv, Serghei Şoigu, că Moscova începe lucrări de cercetare şi testare pentru crearea de noi tipuri de rachete, dar a subliniat că Rusia nu trebuie să se implice într-o cursă a înarmărilor costisitoare pentru ea. Marile probleme ale planetei, între care foametea, epidemiile, seceta sau deplasările forţate de populaţie nu pot fi rezolvate cu arme nucleare, atrage atenţia Newsweek, şi îndeamnă toate puterile nucleare să nu mai aloce bani în acest sens, ci să îi îndrepte spre problemele care au un impact dramatic asupra stabilităţii globale.
La Caracas, mii se susţinători ai preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro, ca şi ai preşedintelui autoproclamat, Juan Guaidó, au luat cu asalt străzile capitalei, informează Courrier International. Guaidó îşi arată forţa în stradă, pentru a opri contraofensiva lui Maduro, titrează El País. De la începutul mobilizărilor masive anti-Maduro, pe fondul gravei crize economice a ţării, zeci de persoane au fost ucise şi sute arestate, potrivit ONU. Susţinut de Rusia, China şi Turcia, Maduro a acuzat SUA de orchestrarea unei lovituri de stat, notează El Pais. Venezuela este un factor de instabilitate pentru întreaga Americă, titrează Liberation, iar La Libre Belgique scrie că Parlamentul European l-a recunoscut pe opozantul Juan Guaidó ca preşedinte legitim interimar al ţării. SUA au anunţat că mobilizează ajutoare umanitare pentru Venezuela, răspunzând astfel unei solicitări formulate de liderul opoziţiei, notează USA Today. Pe coridoarele puterii de la Washington, unele voci au avertizat cu privire la dezastrul pe care l-ar implica un conflict armat, remarcă El Periodico. Venezuela nu este Granada sau Panama, este de două ori mai mare decât Irakul. Orice invazie ar necesita pregătiri la o scară similară, cu peste 100.000 de soldaţi, estimează El Periodico şi conchide: Consensul politic este clar: Maduro trebuie să plece. Rămâne de văzut cu ce preţ… (Cristina Zaharia)/czaharia
- Advertisement -
