Marţi, 5 februarie, fostul mare fotbalist Gheorghe Hagi împlineşte 54 de ani. Fost căpitan al echipei naţionale a României şi lider al „Generaţiei de aur”, pentru care a marcat 35 de goluri – record all-time (alături de Adrian Mutu), fost component al unor echipe de prestigiu cum sunt Steaua, Barcelona, Real Madrid sau Galatasaray Istanbul, Gheorghe Hagi s-a distins prin profesionalismul desăvârşit atât în cariera de fotbalist cât şi în cea de antrenor şi om de afaceri, care au urmat. Gică reprezintă un punct de reper atunci când se discută despre performanţă sportivă, a devenit un brand naţional şi este cunoscut pe toate meridianele globului, astfel că supranumele „Regele fotbalului românesc” sau „Maradona din Carpaţi” nu sunt deloc întâmplătoare.
* * * * *
Gheorghe Hagi s-a născut la 5 februarie 1965, la Săcele, jud. Constanţa, în familia unor aromâni, soţii Chiraţa şi Iancu.
A început să joace fotbal în curte, de mic, cu o vezică de porc, iar mai târziu, bunicul său i-a confecţionat o minge din păr de cal. Abia la vârsta de 7 ani Gică Hagi primea o minge de cauciuc.
În aprilie 1975 a fost înregimentat de clubul de fotbal Farul Constanţa, unde a fost antrenat de Iosif Bukossi, primul său antrenor, căruia îi poartă o preţuire pe viaţă.
În anul 1976 evolua în prima sa competiţie – „Cupa Speranţelor”, iar doi ani mai târziu era legitimat la clubul Farul Constanţa.
În anul 1979 a avut loc o întâmplare inedită în viaţa tânărului fotbalist: Hagi fusese cooptat în echipa care a jucat la un turneu în Franţa unde a jucat formidabil. După două luni, când Gică termina clasa a 8-a, clubul Luceafărul – care la vremea aceea aduna absolut toate talentele fotbalisticile din ţară şi era pepiniera echipei naţionale de juniori a ţării – a dorit să-l aducă pe puşti la Bucureşti, însă tatăl acestuia, Iancu Hagi, s-a opus vehement, afirmând că nu vrea ca fiul său “să fumeze, să stea cu femei, sa bea cu derbedeii în şanţuri”. A urmat suspendarea lui Gică de către Federaţie.
Însă antrenorul Bukossi, a continuat să îl folosească pe Hagi în meciuri, folosind actele altui puşti. La scurtă vreme oficialii de la Bucureşti au fost anunţati că la Constanţa a apărut un tânăr excelent care dă câte 3 goluri pe repriză, iar la verificări falsul a fost demascat. Cu fiul aflat între suspendarea pe viaţă şi drumul spre Capitală, tatăl său şi-a dat în cele din urmă acordul ca acesta să joace în Bucureşti, primind asigurări că fiul său va avea parte de toată atenţia cuvenită, astfel că în 1980, Hagi a fost înscris în echipa Luceafărul.
În anul 1982, puţin înainte de a împlini 18 ani, Hagi debuta în Divizia A, în meciul SC Bacău – Farul Constanţa, scor 3-0.
În 10 august 1983, Mircea Lucescu, intuind talentul tânărului, îşi asumă utilizarea lui pentru prima dată într-un meci oficial al naţionalei mari de fotbal – Norvegia – România, scor 0-0.
În acelaşi an Hagi este legitimat la Sportul Studenţesc, iar la finalul sezonului 1984 – 1985, echipa – formată numai din tineri deosebit de talentaţi – Marcel Coraș, Mircea Sandu, Gino Iorgulescu, Aurică Țicleanu – devenea vicecampioana ţării, stârnind mânie la nivel politic şi militar, fiindcă nu-i aşa, atunci erau la modă doar Steaua şi Dinamo. Mai ales că în ultimul meci – decisiv pentru locul al doilea, la 31 mai 1985, Dinamo – Sportul Studențesc se încheia cu un neverosimil scor 0-5, în care Hagi a înscris nu mai puţin de 4 goluri. Curând avea să se afle că unul dintre puternicii susţinători ai echipei studenţeşti era nimeni altul decât Nicu Ceauşescu, fiul cuplului prezidenţial de la acea vreme. Hagi a apărut la Sportul în 107 meciuri reuşind 65 de goluri.
Remarcat de cele două mari echipe din Capitală, Hagi este convins să semneze cu Steaua, iniţial sub formă de împrumut.
În ianuarie 1987, imediat după ce Steaua reuşise triumful în Cupa Campionilor în finala de vis cu Barcelona, Hagi înscria unicul gol pentru Steaua în Supercupa Europei, în meciul cu Dinamo Kiev de la Monte Carlo, aducând cel de-al doilea prestigios trofeu în vitrina clubului din Bd. Ghencea.
Hagi a rămas să joace în continuare la Steaua până în anul 1990 unde a reuşit 97 de meciuri şi nu mai puţin de 80 de goluri.
În total, în divizia A, Hagi a disputat 223 de partide, în care a înscris 141 de goluri, trecându-şi în palmares trei titluri de campion naţional şi trei Cupe ale României, şi devenind golgheterul ediţiilor de campionat 1984/1985 şi 1985/1986.
După Revoluţie, Hagi a fost cumpărat de galacticii de la Real Madrid pe o sumă fabuloasă la vremea aceea – 4 milioane de dolari, pentru care a jucat 64 de partide şi a înscris 19 goluri.
Rămâne memorabil din această perioadă, golul înscris de Gică în partida cu Osasuna Pamplona, de la jumătatea terenului, reuşită care a figurat o bună perioadă pe genericele tuturor emisiunilor fotbalistice din pensinsula iberică, fiind votat în numeroase ocazii „golul anului” sau „golul lunii”.
În perioada 1992-1994, Hagi joacă la echipa italiană Brescia, supranumită „romena”, având în vedere că era antrenată de Mircea Lucescu, iar în echipă jucau şi Florin Răducioiu, Dănuţ Lupu, Ioan Ovidiu Sabău şi Dorin Mateuţ. Aici Gică a jucat 61 de meciuri şi a înscris 21 de goluri.
Pe 15 februarie 1993, Hagi venise în România după un meci pierdut cu o zi în urmă de Brescia în faţa celor de la Pescara, iar cel care îl aştepta să îl ducă pe Hagi cu maşina de la Bucureşti la Constanţa era bunul său prieten Darius Handrea. Aflaţi la bordul unui Mitsubishi, cumpărat de Hagi, în drum spre Constanţa, Handrea pierde controlul volanului în dreptul localităţii Valu lui Traian, din cauza carosabilului umed iar automobilul s-a răsturnat, cei doi pierzându-şi cunoştinţa.
Din fericire, la scurt timp, cei doi şi-au revenit şi au scăpat de o mare tragedie.
După acest aveniment neplăcut, Hagi se transferă la Barcelona unde activează în perioada 1994 – 1996, jucând 35 de partide şi marcând 9 goluri.
În 1996, Hagi face o mişcare surprinzătoare, transferându-se la Galatasaray Istanbul, mutare care avea să însemne relansarea carierei sale. Pe lângă dragostea nebună pe care Hagi a stârnit-o pătimaşilor suporteri turci, Hagi a jucat 167 de meciuri şi a înscris 78 de goluri. Dar Hagi făcea mai ales spectacol: driblinguri fantastice, pase cu călcâiul, şuturi de efect şi goluri memorabile. La Istanbul, Hagi a câştigat cu echipa patru titluri de campion, două Cupe ale Turciei, Cupa UEFA şi Supercupa Europei. A fost punctul final al carierei sale de jucător de fotbal.
Gică a fost desemnat fotbalistul român al anului în anii 1985, 1987, 1993, 1994, 1997, 1999 şi 2000.
A stabilit mai multe recorduri la naţionala României: cele mai multe banderole de căpitan, cele mai multe selecţii pentru o lungă perioadă (fiind depăşit doar de Dorinel Munteanu) şi cele mai multe goluri înscrise alături de Adi Mutu – 35.
Gică Hagi a fost prezent la trei ediţii ale Campionatului European – în 1984, 1996 şi 2000 – şi la trei ediţii ale Cupei Mondiale – în 1990, 1994 şi 1998. Momentul de apogeu l-a reprezentat ediţia 1994 a Cupei Mondiale, unde echipa României a practicat un fotbal spectacol, ajungând în sferturile competiţiei. Momentul de excepţie al „Regelui” a fost golul din 18 iunie 1994 din meciul România – Columbia 3-1, la Campionatul Mondial, când Hagi a înscris pentru 2-0 cu o execuţie fantastică de la distanţă, din unghi, exact la vinclu, fără ca balonul să sufere în aer nici cea mai mică rotaţie. Mulţi specialişti din fotbal consideră încă acel gol drept cea mai frumoasă reuşită a fotbalului românesc din toate timpurile. În acel an, Hagi a obţinut locul 4 în clasamentul anual „Balonul de Aur” al celor mai buni fotbalişti din lume, top organizat de revista France Football.
În anul 1999, Hagi a fost desemnat fotbalistul român al secolului, iar pe 24 aprilie 2001, a avut meciul festiv de retragere.
La 31 octombrie 2000, preşedintele Emil Constantinescu i-a conferit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, a doua cea mai înaltă distincţie a statului român, „o binemeritată şi firească recunoaştere a meritelor sale sportive”, şi a faptului că Hagi „a contribuit la promovarea imaginii României în lume”, după cum a afirmat preşedintele Constantinescu. „Puţini sportivi au reuşit să obţină atâtea perfomanţe precum Hagi. Realizările sale s-au confundat cu cele ale echipei naţionale, mai ales în ultimul deceniu de aur al fotbalului românesc”, a adăugat şeful statului de la acea vreme.
În 2001, Hagi devine antrenor al echipei naţionale a României, însă a suferit un eşec dureros, naţionala ţării noastre fiind învinsă în meciul de baraj pentru Mondial, de mai puţin cotata echipă a Sloveniei.
După acest moment şi demisia sa de la naţională, în 2003, a devenit antrenor la echipa turcă Bursaspor, iar în sezonul 2004-2005 a antrenat vechea sa „dragoste” – fiind numit la cârma echipei Galatasaray Istanbul, unde câştigă Cupa Turciei.
În 2006 revine în România ca antrenor, pentru scurt timp, la Poli Timişoara, iar în 2007 devine antrenorul echipei Steaua, însă după trei luni a reuşit doar să califice echipa în grupele Ligii Campionilor. În decembrie 2007 patronul Gigi Becali declara: „Hagi m-a atacat la ordinul Serviciilor Secrete”, stârnind ilaritate în lumea fotbalului. Peste ani cei doi, ambii machidoni, s-au împăcat însă, ba mai mult Gică l-a ajutat mult pe Becali din momentul în care acesta a ajuns la închisoare.
În octombrie 2010, Hagi şi-a început al doilea mandat la Galatasaray unde a activat până la 25 martie 2011.
Gheorghe Hagi deţine hotelul de patru stele Iaki din Mamaia, cu 122 de camere, cumpărat în anul 1999, renovat şi relansat în 4 iulie 2001.
La 17 septembrie 2008, Gheorghe Hagi a fost numit Ambasador al Bunăvoinţei pentru UNICEF România.
În 6 aprilie 2009 Hagi a înfiinţat Academia de Fotbal Gheorghe Hagi, unde acum îndrumă peste 300 de copii spre marea performanță, şi clubul Viitorul Constanţa, obiective în care a investit peste 10 milioane de euro.
La 6 septembrie 2011, la meciul România – Franţa care a inaugurat Arena Naţională din Capitală, Hagi a primit, alături de foştii internaţionali Gheorghe Popescu, Dorinel Munteanu şi Ladislau Boloni, distincţii din partea UEFA pentru palmaresul lor de peste 100 de selecţii la echipa naţională a României.
Din iarna anului 2014 a revenit pe bancă, fiind antrenorul Viitorului Constanţa, echipă cu care, în 2017, a câştigat titlul de campioană a României, cel mai răsunător succes din scurta istorie a clubului.
Hagi este căsătorit cu Marilena şi are doi copii, Kira – pasionată de actorie – şi Ianis, un puşti care îi calcă pe urme tatălui său, dovedind un talent fotbalistic remarcabil, fiind cooptat, pentru o perioadă, în lotul echipei de fotbal italiene Fiorentina, acum revenit la echipa antrenată de tatăl său, Viitorul.
Să mai adăugăm că în aceeași zi își serbează zilele de naștere și alți fotbaliști de renume, precum portughezul Cristiano Ronaldo, fotbalistul lui Real Madrid – multiplu Balon de Aur al lumii, care în 2018 împlineşte 34 de ani, brazilianul Neymar, component al francezilor de la PSG (născut în 1992), cel mai scump transfer al unui fotbalist din istorie (220 de milioane de euro) și argentinianul Carlos Tevez (1984), legitimat acum la Shanghai Shenhua în Prima Ligă Chineză şi devenit, în decembrie 2016, cel mai bine plătit fotbalist al panetei, cu un salariu anual de circa 40 de milioane de euro, adică 4600 de euro pe oră…
Răzvan Moceanu
