Deţinerea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România este un prilej pentru presa internaţională de a dedica spaţii largi ţării noastre.”Premierul român Viorica Dăncilă îi acuză pe liderii vest-europeni de inechitate atunci când aceştia critică România pe tema corupţiei sau pentru modul în care ripostează faţă de protestele antiguvernamentale”, scrie Politico, adăugând că „potrivit premierului român, corupţia este o problemă şi în Europa Occidentală, iar liderii UE nu s-au indignat atunci când poliţia franceză s-a implicat în ciocniri cu protestatarii din cadrul mişcării Vestelor Galbene”. „Afirmaţiile premierului român reflectă tensiunile existente între guvernele din estul şi din vestul Europei, tensiuni care, în ultimii ani, s-au agravat, iar acum fac tot mai dificilă găsirea unui front comun între liderii blocului comunitar”, mai comentează Politico, amintind că „în ultimele luni, România a fost tot mai criticată de Comisia Europeană şi de Parlamentul European, care consideră că această ţară est-europeană înregistrează un regres în lupta împotriva corupţiei şi urmează aceeaşi cale iliberală ca Polonia şi Ungaria”. În replică, „Viorica Dăncilă s-a declarat drept un proeuropean convins, precizând că, în următoarele zile, va discuta cu liderii europeni pentru a le da asigurări legate de starea democraţiei şi a statului de drept din România”, mai scrie Politico.
Sub titlul „România, elevul rău al Europei”, Le Figaro observă că România – care prezidează Consiliul Uniunii Europene şi care va aniversa anul acesta 30 de ani de la îndepărtarea lui Ceauşescu de la putere, este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Asta, chiar dacă economia ei s-a îmbunătăţit după ce ţara a intrat în Uniune în 2007″. Ziarul francez trece în revistă mai multe probleme ale României: „corupţia este endemică”, „economia subterană reprezintă o treime din activitatea economică”, „infrastructura nu este dezvoltată, iar calitatea proastă a şoselelor plasează România la coada clasamentelor mondiale”. „Sectorul informatic este, în schimb, unul dezvoltat – România fiind prima ţară care a experimentat la scară mare tehnologia 5G, dar, România este considerată şi o placă turnantă în domeniul criminalităţii informatice”. „Tinerii pleacă în străinătate, iar populaţia scade dramatic: de la 23 de milioane de locuitori în 1990, la 19 milioane în prezent, ceea ce face tot mai complicat să găseşti muncitori calificaţi”, scrie Le Figaro. Ziarul mai observă că deşi „Uniunea Europeană a acordat aproape 30 de miliarde de euro Bucureştiului pentru perioada 2014 – 2020, doar o parte infimă a fost folosită din aceşti bani”.
Sub titlul „România vrea ca banca ei centrală să contribuie la găsirea unei modalităţi de eliminare a taxei pe lăcomie”, Bloomberg scrie că „Banca centrală şi Ministerul Finanţelor discută despre modalităţile de eliberare a băncilor de sub presiunea acestei taxe, în condiţiile în care structurile care stabilesc rata dobânzii îndeamnă guvernul să renunţe la condiţionarea acesteia de Robor”. Consilierul economic al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, „a sugerat că banca centrală poate lucra cu instituţiile de creditare şi guvernul pentru a împinge Robor-ul sub valoarea de 2%, nivel la care taxa ar fi zero”. „Tot ce au de făcut structurile care stabilesc rata dobânzii este să modifice formula folosită pentru a calcula rata interbancară Robor sau să o anuleze cu totul”, susţine Vâlcov, care mai afirmă că „demersul ar pune de asemenea capăt situaţiei în care se fac împrumuturi reciproce la costuri „nejustificat” de mici”, mai scrie Bloomberg. Agenţia comentează că „Soluţia propusă constituie o cotitură neaşteptată pentru guvernul care s-a certat cu banca centrală în ultima lună, după ce taxa pe lăcomie i-a speriat pe investitori”.
În criza din Venezuela, presiunile se amplifică în jurul regimului lui Maduro, constată Financial Times, după ce mai multe ţări europene, în frunte cu Franţa şi Marea Britanie, l-au recunoscut pe liderul opoziţiei, Juan Guaidó, drept preşedinte interimar, alăturându-se apelurilor lansate în acest sens de Statele Unite. Totuşi o poziţie comună a Uniunii Europene a fost blocată de Italia, dar şi de rezervele exprimate de Grecia, observă Proto Thema, în timp ce Reuters comentează că unele state europene sunt rezervate faţă de ideea de a stabili un precedent din recunoaşterea unui lider autoproclamat. În replică, Moscova acuză statele UE de „intervenţie directă” în treburile interne ale Venezuelei, scrie Russia Today, în timp ce Express observă că tabăra susţinătorilor deschişi ai lui Maduro este condusă de Rusia şi China care „au vărsat miliarde de dolari în investiţii şi împrumuturi către Venezuela”. Le Figaro constată în cazul crizei din Venezuela aceeaşi divizare a comunităţii internaţionale pe care o regăsim şi în cazul intervenţiilor în alte crize: şi anume o „opoziție între o lume occidentală dispusă să intervină și o lume compozită, formată din fostele puteri din Est, state emergente și țări provenite din decolonizare care se tem că suveranitatea lor ar putea fi repusă în discuție”. Concluzia ziarului francez este deocamdată sumbră: „Cel mai probabil se va ajunge la o radicalizare a celor două tabere, căci internaționalizarea unui conflict duce aproape întotdeauna la o şi mai mare acutizare a lui”. În ultima săptămână, violențele dintre manifestanți și forțele de ordine au făcut se pare cel puțin 40 de morți, mai constată Le Figaro, citându-l pe înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului.
„Iranul marchează 40 de ani de la revoluţia islamică prin testarea unei rachete care poate lovi Europa”, titrează La Stampa, detaliind că „Iranul sfidează comunitatea internaţională, defilând cu o nouă rachetă cu capacitatea de a lovi la o distanţă de 1.300 kilometri”, ceea ce înseamnă că este capabilă să atingă cu uşurinţă ţinte din Europa, pe lângă cele din Orientul Mijlociu, Israel sau Arabia Saudită. Totuşi fiori reci în Europa provoacă mai degrabă decesul tratatului INF, de control al armamentului din vremea Războiului Rece, constată The Irish Times, explicând că ţările europene se tem să nu fie prinse la mijloc într-o nouă cursă a înarmării SUA-Rusia. Anularea tratatului INF ar putea anunţa şi o nouă cursă a înarmării între SUA, Rusia şi China pentru arme cu rază mai mare de acţiune – şi anume rachetele balistice intercontinentale, care sunt fundamentale pentru intimidarea nucleară, consideră The Times. „În logica bizară a descurajării nucleare, superioritatea copleşitoare a unei părţi poate duce la o creştere, şi nu la o diminuare a probabilităţii unui război. Ţările mai slabe încep să se teamă că ar putea fi victimele unui atac preventiv: degetele se apropie de trăgaci şi pericolul unui război apocaliptic declanşat accidental sau dintr-o neînţelegere creşte”, avertizează The Times, conchizând: „Coşmarurile nucleare ale anilor ’80 au revenit”. “Am scăpat la limită de aceste coşmaruri nucleare în timpul Războiului Rece, dar s-ar putea să nu mai avem la fel de mult noroc data viitoare”./cciulu (Carolina Ciulu)
