Gestul guvernului maghiar de a uza de dreptul de veto în legătură cu înţelegerea preconizată dintre UE-Liga Arabă a provocat consternare în rândul diplomaţilor europeni. Totodată, diplomaţia maghiară refuză să prelungească embargoul livrărilor armelor pentru Belarus. Concomitent cu aceste acțiuni, Budapesta blochează în continuare integrarea în NATO a Ucrainei. Mai mulţi comentatori cred că prin aceste decizii Budapesta face jocurile Moscovei.
Respingerea acordului UE – Liga Arabă
Reprezentanţii guvernului maghiar au anunţat miercurea trecută că nu vor semna acordul dintre Uniunea Europeană şi Liga Arabă dacă documentul va face referiri la Pactul ONU privind migraţia – scrie portalul maghiar hvg.hu. Vineri a mai avut loc o consultare în cadrul UE, sperând că poziţia Ungariei va deveni mai flexibilă, însă ambasadorul maghiar la Bruxelles, Várhelyi Olivér a declarat că ar fi mai bine dacă toate referirile la migraţie ar fi eliminate din text. Liderii celorlalte ţări membre consideră că tocmai eşuarea convenţiei ar putea să sporească numărul imigranţilor ilegali, şi se pare că Ungaria spune una şi face alta.
Ieri la Bruxelles, miniştrii de externe ai Uniunii Europene şi ai Ligii Arabe s-au întrunit pentru a pregăti summit-ul prevăzut pentru 24-25 februarie, dar deocamdată se pare că înţelegerea va cădea din cauza împotrivirii guvernului maghiar. Scopul summit-ului ar fi fost să convingă ţările arabe să accepte mai mulţi imigranţi, respectiv să depună mai multe eforturi pentru stoparea imigraţiei ilegale. Intenția ţărilor membre UE este ca prin această convenţie, după oprirea valului de imigranţi de anul trecut, situaţia să se stabilizeze. Liga Arabă – care întruneşte 22 de ţări membre – ar fi deschisă pentru semnarea acordului, dar este important pentru aceasta ca textul convenţiei să facă referire la Pactul ONU privind migraţia, care însă nu a fost semnat de câteva ţări, cum sunt SUA, Austria sau Ungaria, pentru că pactul prevede că statele semnatare trebuie să lucreze la crearea unor reglementări clare pentru migraţia legală. Guvernul maghiar a semnalat miercurea trecută că nu va accepta ca documentul să facă vreo referire la Pactul pentru migraţie. Ieri ministrul de externe şi de comerţ exterior al guvernului maghiar Szijjártó Péter a atacat atât Uniunea Europeană, cât şi ONU acuzând aceste organisme că vor să impună statelor suverane din UE acceptarea imigranţilor. „A ieşit la iveală minciuna persoanelor pro-migraţie de la Bruxelles, întrucât s-a dovedit din nou că Bruxelles-ul este de partea Pactului ONU privind migraţia globală – deşi <<ne-au amăgit>> că pactul pentru migraţie nu va avea un caracter obligatoriu, acum se doreşte acceptarea acestuia, în ciuda faptului că 9 dintre statele membre ale UE, printre care şi Ungaria, nu l-a votat – a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Szijjártó Péter , luni, după întâlnirea de la Bruxelles a miniştrilor de externe din ţările membre UE şi din Liga Arabă” – a spus Szijjártó.
În declaraţia dată jurnaliştilor maghiari, şeful diplomaţiei ungare a accentuat că este absolut clar faptul că atât la New York, cât şi la Bruxelles, au fost pregătite planurile pentru situaţia în care pactul nu ar trece în integralitate. În acest caz se va analiza posibilitatea prin care pactul să fie “băgat pe gât pe fragmente”, iar în dreptul internaţional să devină un punct de referinţă, parte a dreptului şi politicii internaţionale – a declarat ministrul, citat de Agenţia de Ştiri Maghiară MTI.
“Ungaria joacă cu cărţile la vedere în mod cinstit şi clar. Nu a sprijinit pactul pentru migraţie şi a precizat în mod clar că se va opune oricărei încercări de avizare ulterioară a acestuia” – a spus Szijjártó.
Întrucât potrivit regulilor, un singur veto poate să zădărnicească înţelegerea, după ziua de ieri a devenit clar că nu va avea loc semnarea rezoluţiei finale dintre UE şi Liga Arabă. Potrivit informaţiilor din presă, cele mai multe state au primit cu indignare inflexibilitatea de care a dat dovadă diplomaţia maghiară. Ambasadorul german la UE, Michael Klauß i-a spus omologului său maghiar că este de necrezut că guvernul maghiar nu permite ca într-un acord internaţional să se facă referire la ONU, în timp ce, după cunoştinţele sale „Ungaria încă este membru ONU”. Ambasadorul german a adăugat că guvernul maghiar a încălcat deja mai multe linii roşii (ceea ce în limbajul diplomatic înseamnă limita posibilităţilor de cooperare), şi își vor aminti de această zi, atunci când o să discute despre noul buget al uniunii.
Blocarea embargoului de arme asupra Belarus
Ungaria ar dori să împiedice prelungirea interdicţiei de a vinde arme către regimul din Minsk – a aflat postul de radio Radio Europa Liberă. Uniunea Europeană a adoptat decizia privind embargoul asupra vânzării de arme pentru Belarus încă din anul 2011. Decizia a fost adoptată pentru o perioadă de un an şi până în prezent a fost reînnoită anual. Pentru reînnoirea embargoului este nevoie de consensul tuturor ţărilor membre. Pentru o nouă prelungire ar trebui luată o decizie la data de 28 februarie, însă diplomaţia maghiară nu şi-a dat încă acordul. În trecut, tot Ungaria a fost cea care a reuşit să obţină modificarea deciziei în sensul că armele folosite cu scop sportiv să fie exceptate de la embargo.
Potrivit informațiilor postului de radio, prin opoziţia sa la prelungirea embargoului, Budapesta ar dori să obţină semnarea unui acord între Bruxelles şi Minsk care ar înlesni apropierea ţării de UE. Acordul numit „Belarus Partnership Priorities” este însă blocat de Lituania din cauza construcţiei unei centrale nucleare în Belarus de către Rusia. Acest obiectiv se află la doar 50 de km. de Vilnius, capitala Lituaniei, şi încalcă astfel principiile internaţionale adoptate după accidentul de la Fukushima.
Embargoul impus Belarusului asupra vânzării armelor a fost decis în urma încălcării repetate a drepturilor omului de către regimul condus de Alexander Lukaşenko.
Blocarea integrării în NATO a Ucrainei
Ungaria în mod declarat împiedică integrarea euroatlantică a Ucrainei după adoptarea de către parlamentul din Kiev a modificărilor aduse legii învăţământului, care potrivit Budapestei, dar şi Bucureştiului, încalcă dreptul minorităţilor naţionale privind folosirea limbii materne. În opinia diplomaţiei maghiare, atât Uniunea Europeană, cât şi NATO ar trebui să solicite de la ţările aspirante la integrare respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. Ucraina şi Georgia, încă din anul 2008 la summit-ul din Bucureşti au primit promisiunea că, imediat ce vor îndeplini condiţiile, vor deveni membri ai alianţei de apărare nord-atlantică. Acest lucru nu s-a realizat până în prezent, dar consultaţiile politice şi tehnice între NATO şi cele două ţări au devenit regulate. În schimb, Ungaria, odată cu apariţia modificărilor aduse legii învăţământului, a blocat întâlnirile politice cu Ucraina.
După cum v-am informat, în luna iulie a anului trecut, înaintea summit-ului NATO, Ministerul de Externe al Ungariei i-a transmis o scrisoare secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, în care a scris că prim-ministru ungar Orbán Viktor se va împotrivi adoptării vreunui document după întâlnirea care va avea loc cu liderii Ucrainei şi Georgiei.
Mai multe surse au confirmat pentru publicaţia ucraineană Evropeiska Pravda, că poziţia maghiară cu privire la Ucraina a provocat reacţii neplăcute atât la NATO, cât şi în guvernul american. Aceştia susţin că Ungaria ar trebui să rezolve problemele cu Ucraina în cadrul relaţiilor bilaterale şi nu este corect că o astfel de dispută să fie ridicată la rangul politicii NATO.
După cum v-am informat Ungaria a ameninţat şi România cu blocarea intrării ţării noastre în OECD, din cauza faptului că în urma unei hotărâri judecătoreşti Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş a fost desfiinţat. Situaţia s-a remediat însă imediat ce unitatea de învăţământ a fost reînfiinţată prin lege. În același mod, Budapesta a ameninţat Croaţia cu aplicarea aceleiași sancţiuni, pentru o dispută generată de o investiţie a societăţii maghiare de distribuire de carburanţi, MOL.
Influenţa Rusiei?
Potrivit unei surse citate de Radio Europa Liberă, Ungaria doreşte să testeze până unde se poate merge în sabotarea sancţiunilor occidentale faţă de Rusia. Guvernul maghiar condus de Orbán Viktor întreține relaţii foarte bune cu Rusia, dar până în prezent a fost solidar cu UE în ceea ce priveşte sancţiunile economice decise de Bruxelles împotriva Moscovei. Jurnalista maghiară, Bíró Marianna a prezentat o opinie şi mai tranşantă pe paginile ziarului Népszava: Orbán a încheiat un pact cu Putin împotriva UE.
Székely Ervin
RADOR – 5 februarie
