„Şeful forţelor navale americane îi cere lui Trump să fie mai agresiv în combaterea Rusiei”, titrează Express, detaliind că amiralul John Richardson pledează pentru o contracarare puternică a navelor militare ruseşti de la Marea Mediterană şi Marea Neagră. „Intensificarea pregătirii cu forțele partenere din zonă, stabilirea unui comandament într-o țară aliată din apropiere, cum ar fi România, ar putea oferi Statelor Unite mai multe pârghii de răspuns”, a mai spus Richardson, citat de Business Insider. Potrivit Stars and Stripes, Richardson este de părere că „sistemele de apărare antirachetă ale Marinei din Europa de Est sunt un mijloc de descurajare a unei Rusii tot mai insistente”. Publicaţia rusă Regnum notează că „Moscova este desemnată drept unul din principalii adversari strategici ai Washingtonului” şi că Pentagonul doreşte „noi manevre militare” pentru „a descuraja Rusia la Marea Neagră”.
Îngrijorările legate de Rusia şi China se află în topul agendei turneului pe care secretarul de stat american, Mike Pompeo, îl va realiza în această săptămână în Europa Centrală, notează Houston Chronicle. Ziarul american comentează că Pompeo va insista pe importanţa promovării democraţiei şi a statului de drept pentru contracararea eforturilor Beijingului şi ale Moscovei de a rupe aceste ţări de Occident şi de a propaga divizări în cadrul Uniunii Europene şi al NATO. Financial Times observă că o preocupare centrală pentru Washington în lupta sa strategică mai amplă cu Beijingul și Moscova în statele estice ale UE o reprezintă posibilitatea serviciilor secrete chineze de a utiliza compania de telecomunicaţii Huawei pentru a spiona aceste ţări. Oficiali americani au declarat că „un număr mare de state mici și mijlocii” din Europa Centrală și de Est, multe dintre ele „având o înclinație mai mare spre corupție”, ar putea permite Chinei să „pătrundă în sectoare cheie” și să exercite influență în Uniunea Europeană, comentează Financial Times. După acuzaţiile de furt tehnologic formulate de departamentul american de justiţie la adresa companiei chineze, „preocupările Washingtonului au făcut valuri în Europa Centrală”, observă publicaţia britanică, explicând că Polonia a arestat luna trecută un angajat Huawei pe baza suspiciunii de spionaj, iar Cehia a exclus compania Huawei de la o licitație publică după un avertisment din partea autorităţii de supraveghere a securității cibernetice a țării.
Între timp, potrivit Die Welt, Divizia de securitate internă a Serviciului European de Acţiune Externă a avertizat că există sute de agenţi ai serviciilor de informaţii ruse şi chineze care operează la Bruxelles. Ziarul german mai scrie că diplomaţii europeni sunt atenţionaţi să evite anumite locuri, printre care un restaurant şi o cafenea din apropierea principalei clădiri a Comisiei Europene şi a sediului Serviciului European de Acţiune Externă. În replică, misiunea chineză la UE s-a declarat duminică „şocată de aceste relatări nejustificate şi nefondate”, susţinând că Beijingul „respectă suveranitatea altor ţări şi nu se amestecă în problemele interne ale altor ţări”, notează South China Morning Post.
Pe plan european, „dependența energetică faţă de Rusia a fost pe punctul de a provoca o primă fisură în alianța franco-germană reînnoită, după ce guvernul lui Emmanuel Macron a decis să sprijine o propunere comunitară care permite reglementarea proiectului Nord Stream 2 ce ar urma să transporte gaze naturale din Rusia direct în Germania”, notează El Pais, precizând şi că proiectul „suscită neîncredere în aproape jumătate din ţările UE”. Le Figaro observă că după 24 de ore de răceală în relaţiile dintre Paris și Berlin, cele două părţi au ajuns vineri la un compromis, permiţând adoptarea directivei europene care îi va oferi Europei, prin intermediul Germaniei, ca ţară de destinaţie a conductei, un control mai bun asupra infrastructurii de transport, dar şi posibilitatea de a impune garanţii Rusiei. Remarcând că noile reguli europene ar putea complica planurile de construire a gazoductului, New York Times comentează că „oficialităţile germane au fost nerăbdătoare să minimalizeze sugestiile privind o îndepărtare franco-germană, argumentând că Parisul şi Berlinul au relaţii puternice care le permit să rezolve divergenţele”. Potrivit cancelarului Angela Merkel, compromisul a avut loc „doar pentru că Germania şi Franţa au cooperat foarte strâns una cu alta, precum şi cu preşedinţia română (a UE) şi cu alte state membre”, mai notează New York Times.
Tot din domeniul energetic, Ria Novosti reţine că „John Bolton, consilierul președintelui american pentru securitatea națională, a lăudat România fiindcă acționează pentru securitatea energetică a Europei”. „Suntem recunoscători României pentru eforturile depuse în domeniul securității energetice, acum când deține președinția rotativă a Consiliului UE”, a scris Bolton pe Twitter, după întâlnirea avută cu vicepremierul român Ana Birchall. Agenţia rusă comentează că „după aproximativ un an de discuții, Consiliul țărilor UE a ajuns la o poziție comună asupra Directivei UE cu privire la gazele natuarle și este gata să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a găsi o versiune de compromis a acestui proiect de lege, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2017. Vineri, Președinția Română a UE a primit mandatul de a negocia cu Parlamentul European pe această temă, mai notează Ria Novosti. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
Carolina Ciulu, RADOR
