Turneul secretarului de stat american în ţări din Europa Centrală este în centrul atenţiei presei internaţionale.
La Budapesta, Mike Pompeo a discutat despre „reconstruirea pilonului politic al relaţiilor ungaro-americane”, după cum a spus ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, citat de agenţia maghiară MTI. Şeful diplomaţiei americane a discutat cu autoritătile de la Budapesta şi despre achiziţionarea unui sistem american de apărare antirachetă cu rază de acţiune intermediară, precum şi despre începerea exploatării gazelor naturale pe platforma românească la Marea Neagră, adaugă MTI. Ukrainskaia Pravda scrie că „Mike Pompeo a solicitat Ungariei să sprijine Ucraina” şi a atenţionat că „Rusia şi China sunt state autoritare care nu împărtăşesc dorinţa noastră de libertate”. Din Elveţia, Le Temps notează că „şeful diplomaţiei ungare a primit favorabil propunerea consolidării legăturilor cu Washingtonul, protestând în acelaşi timp faţă de criticile aduse de americani relaţiilor ţării sale cu Rusia şi China, critici calificate drept o „uriaşă ipocrizie” de vreme ce occidentalii fac comerţ cu Moscova în special în domeniul energiei”. Totuşi, „SUA intervin pentru a scoate Europa Centrală de pe orbita China-Rusia”, apreciază Financial Times, în vreme ce Le Soir din Belgia remarcă iritarea provocată vest-europenilor de organizarea unui summit „anti-Iran” la Varşovia. „‘Noua Europă’ contra ‘Vechii Europe’?” se întreabă cotidianul belgian. Pe de altă parte, Washington Post relatează că „în prima sa deplasare în Afganistan, secretarul american interimar al apărării, Patrick Shanahan a afirmat că nu există niciun ordin de retragere a trupelor SUA”. Iar în timpul vizitei sale neanunţate la Bagdad, şeful Pentagonului a vorbit despre „transferarea trupelor din Siria în Irak, problemă complicată de sugestia preşedintelui Trump că soldaţilor li se va cere să monitorizeze Iranul”, punctează New York Times. Rămânem în sfera relaţiilor militare, cu un articol din Wall Street Journal din care aflăm că „partenerii de coaliţie ai cancelarului german Angela Merkel îşi reconsideră sprijinul pentru aranjamentul care plasa Germania sub scutul nuclear american, ceea ce ar putea submina şi mai mult relaţiile acestei ţări cu SUA”. Între timp, din Germania, Die Welt atenţionează că „preşedintele Putin este cu un pas înaintea NATO” şi „ameninţarea militară în Europa este în creştere – şi poate deveni mai periculoasă decât în timpul Războiului Rece”. Pentru Europa însă, o altă ameninţare de actualitate este amploarea pe care o ia extremismul cu toate manifestările lui, după cum evidenţiază şi un nou studiu din Franţa, despre „îngrijorătoarea renaştere a antisemitismului”. O tendinţă pe care editorialul din Le Monde o pune parţial pe seama „crizei sociale prin care trece Franţa de la apariţia mişcării ‘vestelor galbene'”, situaţie de pe urma căreia extrema dreaptă a încercat să profite „pentru a-şi difuza lozincile printre manifestanţi sau la intersecţii”. Dar „cel mai pervers lucru la această renaştere a antisemitismului este că, adesea, el nu are chip” iar „pentru a lupta împotriva duşmanului, este indispensabil să-l cunoşti”, subliniază Le Monde şi atenţionează că este vorba de „un rău care erodează Republica din interior”. Pentru Spania, răul care erodează societatea este evidenţiat de procesul liderilor separatişti catalani. Aceştia sunt „acuzaţi de rebeliune, subversiune şi deturnare de fonduri publice”, explică Washington Post. De la Madrid, cotidianul ABC relatează că avocaţii liderilor separatişti cotestă tribunalul. The Guardian apreciază că este vorba de „cel mai important proces juridic de la revenirea Spaniei la democraţie”. Un proces de care „depinde viitorul politic al Spaniei, coeziunea sa internă şi prestigiul ei internaţional”, conchide ziarul francez Liberation. Iar Wall Street Journal punctează că „procesul separatiştilor catalani împinge Spania mai aproape de alegeri anticipate” pe fondul reapariţiei tensiunilor care „ameninţă să pună capăt activităţii guvernului premierului Pedro Sanchez”.
Despre ţara noastră, cotidianul budapestan Magyar Nemzet constată că „în România este contestată (posibila) numire a fostului şef al DNA în funcţia de procuror general european”. Iar ziarul Magyar Hirlap scrie despre vizita făcută la Chişinău de şeful diplomaţiei de la Budapesta. „Ungaria vede în Moldova un partener deosebit de important, care poate servi drept punte de legătură între integrarea europeană şi Uniunea Economică Asiatică”, a spus Péter Szíjjártó, citat de cotidianul ungar, subliniind că „este uşor de înţeles că este în interesul pragmatic al UE ca între cele două blocuri să existe o cooperare economică bazată pe respectul reciproc şi afirmarea intereselor”.
Adriana Buzoianu, RADOR
