În Marea Britanie, parlamentarii au înfrânt-o din nou pe Theresa May, scrie presa internaţională. Creşte astfel riscul plecării ţării din UE fără un acord, dar ar exista şi posibilitatea amânării procesului, notează The Independent. Pe măsură ce Brexit se apropie, UE îşi pierde încrederea în premierul britanic, titrează The Wall Street Journal. Liderii europeni încă aşteaptă un semnal de la Theresa May cu privire la următorii paşi legaţi de acordul crucial. Brexit a afectat economia Marii Britanii cu 2 la sută din PIB, adică peste 40 de miliarde de lire sterline pe an, sau 800 de milioane pe săptămână, atenţionează Banca Angliei, citată de The Guardian. Deloc surprinzător, economia se îndreaptă spre un mare zid, adaugă Financial Times. Calea aleasă de premierul ţării pentru Brexit este pavată cu dezamăgiri, iar daunele se tot adună. Marea Britanie este ostatică a vanităţii Theresei May, conchide Financial Times.
În România, creşterea economică a încetinit mai mult decât se estimase, scrie Bloomberg, întrucât contracţia zonei euro şi un nou impozit bancar controversat au lovit pieţele şi investiţiile. Creşterea PIB a bătut pasul pe loc în trimestrul al treilea, dar şi-a păstrat, totuşi, dinamismul raportat la întregul an, adaugă Le Figaro. În 2019, Bucureştiul contează pe o creştere de 5,5%, faţă de 3,8% potrivit Comisiei Europene.
Pe agenda Conferinţei anuale pentru Securitate de la Munchen, care începe astăzi, se află situaţia Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare, INF, informează presa internaţională. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a anunţat disponibilitatea de a examina, împreună cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, impasul creat în jurul tratatului, scrie USA Today. Totodată, şeful diplomaţiei de la Moscova se va întâlni şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Federica Mogherini, aminteşte Russia Today. Anterior, în cadrul reuniunii miniştrilor apărării din NATO, Jens Stoltenberg a declarat că Alianţa Nord-Atlantică începe pregătirea unor măsuri defensive, în condiţiile în care INF îşi va pierde valabilitatea, consemnează Ria Novosti. NATO se pregăteşte pentru o lume cu mai multe rachete ruseşti, titrează Defense News, iar agenţia spaniolă EFE subliniază că NATO nu intenţionează să desfăşoare noi rachete în Europa, în ciuda dezvoltării de astfel de arme de către Rusia, în cazul eşecului INF. Într-un comentariu publicat în cotidianul rus Vedomosti, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a acuzat Statele Unite că doresc să „atingă superioritatea militară absolută” prin retragerea din tratat. Potrivit lui Gorbaciov, schimbările pe care le-a cunoscut lumea după semnarea INF „nu fac apel la abandonarea acordurilor care au pus bazele securităţii mondiale după încheierea Războiului Rece, ci la o mişcare către scopul final de eliminare a armelor nucleare”.
Polonia şi Statele Unite au semnat un contract de 414 milioane de dolari privind achiziţionarea de către partea poloneză a 20 de lansatoare mobile de rachete HIMARS, care vor fi livrate până în anul 2023, anunţă publicaţia ucraineană Gordon. Semnarea contractului a fost apreciată de către preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, care a subliniat că „această achiziţie nu întăreşte doar capacităţile de apărare ale armatei poloneze, ci şi securitatea flancului estic al NATO”, citează Gordon. În schimb, reprezentantul permanent al SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, şi-a exprimat îngrijorarea în privinţa rachetelor S-400 pe care Turcia le va achiziţiona din Rusia, notează Bloomberg. De asemenea, Hutchison a adăugat că rachetele S-400 ar putea obstrucţiona funcţionarea sistemului de apărare aeriană comună a NATO, reţine Akşam, de la Ankara.
Conferinţa de la Varşovia cu privire la pacea şi securitatea Orientului Mijlociu, care s-a bucurat de participarea multor lideri ai lumii arabe, s-a axat pe izolarea şi condamnarea Iranului, notează Time. Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a afirmat că este imposibil să ajungi la pace şi stabilitate în Orientul Mijlociu fără să abordezi Iranul, citează Stars and Stripes. În plus, Pompeo a spus că este vitală combaterea regimului teocratic de la Teheran pentru a se aborda şi alte probleme din regiune, subliniază Newsweek. Însă, ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a condamnat evenimentul ca fiind un circ anti-Iran condus de americani, şi încă o încercare a SUA de a-şi urmări obsesia lor cu Teheranul, relatează Al Jazeera. Premierul israelian Benjamin Netahyahu a calificat conferinţa de la Varşovia drept „o răscruce de importanţă istorică”, citează Ha’aretz. „Evenimentul marchează o schimbare şi o înţelegere majoră a ceea ce ne ameninţă viitorul, precum şi asupra a ceea ce avem de făcut că să ni-l apărăm, existând totodată şi posibilităţi de cooperare care depăşesc securitatea şi care vizază toate aspectele vieţii oamenilor din Orientul Mijlociu”, a adăugat Netahyanu, citat de Ha’aretz. Relaţiile Israelului cu o serie de state s-au îmbunătăţit considerabil în ultimul an, aminteşte ziarul israelian, iar Netanyahu s-a arătat interesat de strângerea legăturilor mai ales Arabia Saudită, Bahrein şi Maroc.
(Cristina Zaharia)
