Portalul britanic independent The Conversation a publicat recent un amplu articol despre legătura dintre autoritarism şi economia de piaţă. Materialul jurnalistic se bazează pe mai multe studii importante, iar concluzia este interesantă: în societăţile conduse de lideri autoritari, economia nu poate să se dezvolte. În cele ce urmează redăm principalele teze şi argumente ale articolului.
Potrivit raportului dat publicităţii de Freedom House, dintre cele 195 de state ale lumii care au fost cuprinse în studiu, instituţiile democratice din 71 de țări și-au pierdut din eficiență. În statele în care s-a constatat un regres, în general se confruntă cu lideri care şi-au extins competenţele administrative, în timp ce au diminuat prerogativele legislativului şi ale justiţiei, au redus nivelul libertăţii presei şi au afectat egalitatea de şanse în cadrul alegerilor.
Cercetările au arătat că erodarea instituţiilor guvernamentale nu afectează doar democraţia, dar vulnerabilizează şi economia. Autorii cercetărilor au analizat trei ţări: Venezuela, Ungaria şi Turcia şi au constatat că de când conducătorii aleşi ai acestora au devenit în mod univoc autoritari, în economia acestor state au apărut probleme. Articolul prezintă problemele economice grave cu care se confruntă Venezuela şi Turcia, iar despre Ungaria a scris: „Ţara a stagnat după ce Orbán Viktor (prim-ministrul Ungariei n. r.) a devenit din ce în ce mai antidemocratic. După alegerile din anul 2014, când acesta şi-a consolidat puterea, creşterea economică a scăzut dramatic de la 4% din 2014 la 2% în 2016. Potrivit prognozei Băncii Mondiale, economia Ungariei va scădea în continuare până în anul 2020 şi chiar şi după acea dată.”
O societate bazată pe autoritarism nu influenţează întotdeauna negativ economia unei ţări. Putem aminti în acest sens de exemplu state precum China sau Singapore, dar aceste ţări n-au fost niciodată democraţii. Când însă o ţară care a fost anterior democratică devine autoritară, acest lucru are efect negativ asupra economiei. Motivul este că politica economică a unei ţări democratice trebuie să fie „produsul” comun al puterii legislative, puterii executive, a experţilor, în plus şi instituţii independente cum sunt băncile centrale pot ajuta la elaborarea deciziilor de politică economică. Parlamentul are posibilitatea să controleze deciziile impulsive ale conducătorilor şi decizia finală este rezultatul unor negocieri între diferitele puteri în stat. În cazul în care legislativul nu poate să-şi exercite eficient această funcţie, pentru că puterea lui a fost restrânsă ca în Venezuela şi Turcia, sau pentru că parlamentul este dominat de partidul de guvernământ cum se întâmplă în Ungaria, atunci legiuitorii nu dispun de mijloacele necesare pentru a-i împiedica pe conducătorii autoritari să adopte decizii care sunt nocive pentru economie. Parlamentul este un actor important în elaborarea politicii economice, pentru că se compune din mai multe partide şi legislativul este acel canal de comunicare prin care oamenii şi diferite grupuri sociale pot formula cerinţe faţă de conducători. Dacă liderii autoritari elimină din acest proces partidele de opoziţie şi societatea civilă, atunci cetăţenii pot să-şi exprime nemulţumirea doar ieșind în stradă. Neliniştea socială poate agrava problemele economice, mai ales dacă conflictele devin violente. Incidente de acest gen pot afecta infrastructura şi îi pun pe fugă pe oameni, astfel serviciile publice nu mai pot fi îndeplinite, iar poziţii cheie din instituții pot rămâne vacante. Regresul democratic reduce nivelul investiţiilor străine, pentru că pieţele internaţionale nu agreează neliniştea socială, iar dacă demonstraţiile sunt de durată, sau guvernul foloseşte forţa împotriva demonstranţilor, atunci investitorii se retrag de pe piaţă. De altfel investitorii devin neîncrezători în momentul în care liderii devin autoritari. În fiecare dintre ţările analizate, nivelul investiţiilor a scăzut din cauza pierderii încrederii. Potrivit articolului, începând cu anul 2013 în Venezuela scăderea investiţiilor străine a fost de 66%, iar în Ungaria de 300%. Motivul este că investitorii se tem că guvernul va încerca să intervină în activitatea lor în aşa fel încât să le scade profitul, aceasta fiind strategia comună a liderilor autoritari, fie ei de stânga sau de dreapta. De exemplu în Ungaria, începând cu alegerile de anul trecut, partidul lui Orbán Viktor a întărit controlul asupra firmelor în domeniul energiei, a preluat serviciile publice şi controlează din ce în ce mai puternic firmele străine care lucrează în Ungaria.
Cercetările au arătat că există un singur factor care asigură dezvoltarea economică, chiar şi în condiţiile regresului de democraţie. Dezvoltarea economică poate avea loc doar în prezenţa unui parlament cu adevărat independent. Aceasta este situaţia din Insulele Filipine. Împărţirea puterii cu legiuitorii duce la dezvoltarea economiei, şi astfel îi ajută şi pe liderii autoritari să rămână mai mult timp la putere.
Székely Ervin, Rador
