Manifestaţiile împotriva actelor antisemite care au luat amploare în ultima vreme în Franţa constituie una din temele de mare interes pentru presa internaţională, alături de efectele pe care Brexit-ul începe deja să le producă şi iniţiativa mai multor state americane de a sesiza justiţia împotriva deciziei preşedintelui Trump de a califica drept urgenţă construirea unui zid la frontiera dintre SUA şi Mexic.
Prezent marţi la cimitirul evreiesc în care au fost profanate peste 80 de morminte, preşedintele Macron „s-a angajat să acţioneze, să adopte legi şi să pedepsească”, subliniind că „nu evreii sunt cei care au datoria să se apere, ci Republica”, relatează Le Monde. La rândul său, premierul francez împreună cu mai mult de jumătate din guvernul său şi numeroşi reprezentanţi ai clasei politice au participat la manifestaţia împotriva antisemitismului, organizată de 14 partide politice, între care Republica în Marş, evidenţiază publicaţia Les Echos. „Împotriva urii, în căutarea unităţii”, titrează Liberation şi notează că pe fondul înmulţirii actelor de antisemitism, în toată Franţa au fost organizate „marşuri ale solidarităţii şi toleranţei”. Iar din Marea Britanie, The Guardian aminteşte că Franţa „găzduieşte cea mai numeroasă populaţie evreiască din afara Israelului şi a Statelor Unite” şi continuă să fie marcată de „trauma provocată de deportarea a 78.000 de evrei francezi în lagărele morţii, cu ajutorul guvernului colaboraţionist de la Vichy, în perioada ocupaţiei naziste din timpul celui de-al doilea război mondial”. Cu referire la un nou studiu comandat de Academia Britanică, acelaşi jurnal londonez informează că „Brexitul provoacă deja un ‘declin palpabil’ în influenţa Regatului Unit la ONU”. Şi tot The Guardian îl citează pe ministrul britanic al mediului, Michael Gove, care atenţionează că în cazul unei ieşiri fără acord a Regatului Unit din UE, guvernul de la Londra „va aplica tarife importurilor de alimente pentru a-i proteja pe fermierii britanici”. Totodată, pe fondul retragerii anunţate de firma Honda, secretarul britanic al afacerilor avertizează asupra „incertitudinii inacceptabile cu care se confruntă producătorii” după Brexit – relatează The Telegraph. Financial Times apreciază că „plecarea companiei Honda din Marea Britanie ar putea fi urmată şi de alte grupuri nipone”. Şi de altfel, incertitudinile încep să facă ravagii şi în politica de pe malurile Tamisei, după cum relevă decizia celor şapte parlamentari laburişti de a se desprinde din partidul lor şi de a înfiinţa o nouă formaţiune. O decizie care a deschis un „masiv exerciţiu de ascultare” a criticilor membrilor partidului pentru a opri exodul, notează The Times. Însă Irish Times pune punctul pe „i”: „cei şapte au dreptate: politica britanică s-a defectat” iar „parlamentul conduce ţara printr-un proces de Brexit pe care majoritatea legislatorilor îl consideră un dezastru”. În încercarea de a oferi măcar o soluţie de moment, de la Bruxelles, preşedintele Comisiei Europene „nu exclude o amânare a ieşirii Regatului Unit”, aflăm din interviul acordat de Jean-Claude Juncker cotidianului german Stuttgarter Zeitung. Amânarea ar trebui însă „solicitată de Londra” şi „nu va putea depăşi începutul lunii iulie” şi prima sesiune a Parlamentului European nou ales, în care britanicii nu vor mai fi reprezentaţi, mai citim în ziarul din Stuttgart. EUobserver relatează între timp despre reacţia Bruxelles-ului la noua campanie „anti-Juncker” lansată de guvernul ungar care îl acuză pe şeful Comisiei Europene că insistă în continuare asupra propunerilor din domeniul migraţiei care ameninţă securitatea Ungariei, o campanie calificată de executivul european drept „fake news”. Presa americană este însă mai preocupată de acţiunile liderului de la Casa Albă. Trump face obiectul unei sesizări judiciare iniţiate de 16 state federale care argumentează că preşedintele „nu are autoritatea de a transfera fonduri pentru gardul de la graniţa” dintre Satele Unite şi Mexic, scrie New York Times. Acuzându-l pe preşedinte că propune un proiect „neconstituţional şi ilegal”, în citaţie se precizează că statele încearcă „să-şi protejeze locuitorii, resursele naturale şi interesele economice, având în vedere că preşedintele Donald J. Trump ignoră flagrant principiile fundamentale ale separării puterilor în stat, consfinţite în Constituţia Statelor Unite”, explică la rândul său Washington Post. Şi tot din sfera justiţiei, cea din ţara noastră de data aceasta, Le Figaro relatează că „achitarea celor 25 de persoane acuzate că au exploatat 168 de copii români, constrânşi să cerşească sau să fure în Marea Britanie, suscită astăzi emoţii în România”. Şi notează că vreo 20 de ONG-uri care luptă împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate s-au adresat marţi „mai multor instituţii internaţionale, inclusiv Comisia Europeană şi Consiliul Europei, solicitându-le să ‘amintească României responsabilităţile care îi revin’ în materie de combatere a traficului cu fiinţe umane”. În urma criticilor, „inspectoratul judiciar însărcinat cu anchetarea posibilelor eşecuri ale magistraţilor a anunţat că s-a sesizat în acest dosar”, adaugă Le Figaro, cu precizarea că „România asigură de la începutul anului, pentru prima dată, preşedinţia UE”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
