„Vladimir Putin avertizează ferm Statele Unite ale Americii să nu amplaseze rachete în Europa”, titrează Washington Post, detaliind că în discursul despre starea naţiunii, susţinut miercuri, preşedintele rus a ameninţat că în cazul desfăşurării în Europa a unor rachete balistice cu rază medie de acţiune, Rusia va răspunde, la rândul ei, cu noi arme, „cărora le va trebui foarte puţin timp ca să-şi atingă ţinta”. Deşi liderul rus nu a precizat care sunt aceste noi arme pe care Moscova le-ar putea desfăşura, declaraţia sa agravează relaţiile şi aşa tensionate cu Washingtonul, remarcă Stars and Stripes. Putin a mai afirmat însă că Rusia „nu este interesată de o confruntare, mai ales cu o putere mondială de calibrul Statelor Unite”, după cum notează agenţia Tass, şi că, potrivit Russia Today, răspunsul Moscovei va depinde de ameninţările cu care se va confrunta. În rest, discursul preşedintelui rus s-a axat în principal pe probleme interne. „Putin le-a promis ruşilor că va spori cheltuielile sociale, va îmbunătăţi educaţia şi sistemul medical, eliminând totodată deşeurile toxice din oraşe. Asemenea obiective au mai fost stabilite şi anterior, dar progresul a fost lent, având în vedere că Rusia a fost supusă unor şocuri economice provocate de reducerea preţurilor petrolului şi de sancţiunile occidentale” comentează Washington Post. Potrivit Euronews, Putin şi-a exprimat speranţa că va restabili relaţii politice şi economice normale cu Uniunea Europeană şi a lăudat totodată cooperarea Rusiei cu China, India şi Japonia.
Între timp, „Microsoft anunță că a descoperit tentative de hacking împotriva unor instituții democratice din Europa”, titrează New York Times. Atacurile au vizat 104 conturi de angajați ale unor instituții, grupuri de reflecție și organizații non-profit din Belgia, Franța, Germania, Polonia, România și Serbia şi au provenit de la un grup numit Strontium, asociat deja cu guvernul rus, explică ziarul american. Microsoft a anunţat totodată că va oferi servicii de securitate cibernetică pentru 12 pieţe noi din Europa, scrie This is Money. Publicaţia britanică mai notează că „înaintea alegerilor europarlamentare cruciale din luna mai, oficialii germani încearcă să sporească securitatea cibernetică, după ce o violare a datelor de către un elev în vârstă de 20 de ani a scos la iveală vulnerabilitatea celei mai mari economii a Europei”.
Pe plan economic, „China ia totul în regiunea Mării Negre” titrează New Eastern Europe. Prin proiectul său Noul Drum al Mătăsii, China investește masiv în regiunea Mării Negre, devenind treptat un jucător crucial în zonă, spre avantajul țărilor din spaţiul ex-sovietic și sub privirile uneori îngrijorate ale Rusiei și ale statelor membre UE, detaliază New Eastern Europe.
În Marea Britanie, „Brexitul aruncă scena politică în aer”, constată CNN. Trei parlamentari ai Partidului Conservator, de guvernământ, au demisionat din partid, avertizând că vor mai urma şi alţii, scrie Bloomberg. Cele trei demisionare se vor alătura Grupului Independenţilor care, potrivit The Guardian, ar putea oferi o adevărată opoziţie la Brexit. Între timp, premierul Theresa May pune la cale un nou acord cu Bruxelles-ul care i-ar putea înfuria pe adepţii unui Brexit dur, titrează Express. Însă, după cum constată BBC, marile speranţe britanice se lovesc de realitatea de la Bruxelles.
În privinţa României, Washington Post titrează: „Uniunea Europeană critică dur guvernul român pentru diluarea luptei anticorupţie”. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat miercuri că România trebuie să „pună urgent procesul de reformă pe calea cea bună” şi să se abţină de la „paşi care inversează progresul” în combaterea corupţiei, după ce guvernul român a adoptat marţi o măsură despre care criticii spun că va genera un control politic mai mare asupra sistemului judiciar, detaliază ziarul american. „Îngrijorată, Uniunea Europeană solicită clarificări cu privire la modificarea legilor justiţiei în România” titrează şi Reuters care comentează că ordonanţa de urgenţă de marţi este „cea mai recentă dintr-o serie de schimbări legislative şi de personal pe care social-democraţii de guvernământ le-au făcut în ultimii doi ani şi despre care Comisia Europeană, Departamentul de Stat al SUA şi mii de magistraţi români spun că ameninţă independenţa sistemului judiciar şi statul de drept”. „România, tentaţia eurosceptică?” se întreabă postul public de radioteleviziune din Elveţia (RTS), observând că „în ultimele luni puterea de la Bucureşti s-a distanţat de Bruxelles, ajungând unul dintre criticii săi cei mai fervenţi”. „Românii rămân totuşi foarte ataşaţi de Europa. Ultimul sondaj Eurobarometru, publicat în decembrie anul trecut, arată că jumătate dintre români au încredere în instituţiile europene”, mai remarcă RTS.
În Republica Moldova, „pe măsură ce alegerile se apropie, preşedintele Igor Dodor încearcă să arate că nu mai este ciracul lui Putin”, scrie The Daily Beast. „Pentru ca Dodon să-și îndeplinească ambiția de a deveni un conducător autoritar autentic, la fel ca amicul său Vladimir Putin, partidul său, Partidul Socialist, trebuie să câștige duminică. Dar pentru a realiza acest lucru, Dodon încearcă să convingă lumea – și pe alegătorii moldoveni – că el nu este nici pro-occidental, nici rusofil, ci neutru”, comentează publicaţia americană. „Puțini sunt cei care cred asta, iar foarte mulți spun că Dodon nu este decât unealta oligarhului moldovean Vlad Plahotniuc, care este și conducătorul de facto al PD-ului aflat la guvernare”, mai scrie The Daily Beast. Potrivit analistului Anatol Ţăranu, citat de agenţia Info Prim Neo de la Chişinău, este puţin probabil să apară vreo surpriză şi, prin urmare, locul întâi va fi ocupat de Partidul Socialist. Dar chiar dacă socialiștii vor fi cei mai bine cotați pe scena politică moldovenească, „nu înseamnă că ei au șansele cele mai bune pentru a determina viitoarea configurație politică. Dacă PSRM va participa la o combinație de guvernare, va avea un rol secund, chiar dacă în plan numeric va înregistra un număr mai mare de mandate în comparație cu partenerii săi. Și cel mai probabil va face acest lucru cu Partidul Democrat”, conchide Anatol Ţăranu.
Carolina Ciulu
RADOR (20 februarie)
