Premierul Theresa May încearcă să revitalizeze discuţiile cu Bruxelles-ul pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar, după cum constată The Guardian, nu se întrevede nicio soluţie. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat „nu prea optimist” cu privire la posibilitatea evitării unui Brexit fără acord, avertizând că acest lucru ar avea „consecinţe economice şi sociale îngrozitoare” pentru ambele părţi, notează The Telegraph. Potrivit Bloomberg, Theresa May are nevoie măcar de câteva semnale de progres până săptămâna viitoare când se va prezenta din nou în faţa parlamentului, dar şi pentru a-i înfrunta pe posibilii dezertori pro-UE din rândul partidului şi cabinetului său. Ambasadorul României în Marea Britanie, Dan Mihalache, opinează însă că premierul britanic s-ar putea confrunta cu „o opoziție foarte serioasă” din partea Uniunii Europene în încercarea de a redeschide acordul Brexit şi avertizează că „starea de spirit nu este în mod esențial pozitivă în rândul multor parteneri europeni”, scrie The Evening Telegraph. Subliniind că România a preluat preşedinţia Consiliului UE într-un moment „foarte complicat”, Dan Mihalache a susţinut că „Din punctul de vedere al președinției române, vă pot asigura că vom acționa ca un mediator onest și vom încerca să orientăm dezbaterea dintre statele membre către o abordare pozitivă a relațiilor cu Regatul Unit, pentru a se ajunge la o retragere ordonată”, a mai declarat Dan Mihalache, citat de The Evening Telegraph.
Între Ungaria şi Bruxelles continuă confruntările din cauza ultimei „acţiuni de informare” lansate de guvernul ungar, constată Radio Kossuth Budapesta. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker s-a angajat într-un război al retoricii cu populistul premier ungar Viktor Orban care a demarat o aşa-numită campanie de informare cu privire la politica migraţionistă a Bruxelles-ului în care îl portretizează pe Juncker alături de George Soros în fruntea unei conspiraţii ce va duce la umplerea Ungariei cu refugiaţi, detaliază The Times. „Este totul o minciună” a replicat Juncker, atacând dur campania anti-UE lansată de Budapesta şi avertizând că partidul ungar de guvernământ, Fidesz, nu mai are ce căuta în Partidul Popular European, notează Express. Cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat „deplina solidaritate faţă de Juncker”, împărtăşind punctul de vedere al Comisiei Europene care consideră atacul guvernului ungar drept o „teorie meschină a conspirației”, notează Handelsblatt.
În privinţa României, Euractiv scrie că „relațiile dintre București și Bruxelles au ajuns joi la cel mai de jos punct atins vreodată, în condițiile în care presa românească a anunțat că prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, și comisarul pentru justiție, Věra Jourová, sunt anchetați pentru „falsificarea” ultimului raport de Cooperare și Verificare”. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat că executivul UE este informat din presă despre ancheta penală şi le-a reamintit autorităților române că „toți oficialii Comisiei, cât timp se află în funcție, fac obiectul jurisdicției Curții Europene de Justiție și că autoritățile naționale nu au nicio competenţă în aceste chestiuni”. Întrebat de Euractiv cu privire la impactul acestei evoluții asupra președinției românești a Consiliului UE, Schinas a răspuns că nu dorește să „dramatizeze”. El a afirmat că, din contră, vrea să salute „munca minunată făcută de autoritățile române, și în special de către Reprezentanța României la UE”, pentru încheierea acordurilor trilaterale, lucru care, spune el, denotă faptul că România are capacitatea „de a conduce procesul legislativ din Uniunea Europeană”, mai scrie Euractiv.
În Republica Moldova, „tinerii se luptă cu corupția, în vreme ce alegerile se apropie”, constată France 24. „Pentru Andrei Trupceac, punctul de ruptură a fost momentul în care justiția din Moldova sa natală a anulat rezultatele alegerilor ce fuseseră câștigate de candidatul opoziției. „În ziua aceea am înțeles că justiția nu funcționează aici”, spune bărbatul de 30 de ani, unul dintre miile de oameni care au protestat împotriva acelei decizii vara trecută la Chișinău, şi care acum face parte dintr-un grup mare de tineri moldoveni, din țară și străinătate, care duc o campanie anticorupție înaintea alegerilor generale de duminică”, scrie France 24. „În zona rurală tinerii activiști sunt primiți cu ostilitate și acuzați că sunt plătiți de „interese străine”. Însă cei care fac campanie pentru eliminarea banilor murdari din politică insistă că nu au nici un interes ascuns, ci, după cum spune o absolventă de antropologie din Chișinău, visează să „schimbe lumea, oricât de naiv ar suna” se mai arată în reportajul postului francez. „Alegerile de duminică se prefigurează ca o cursă în trei între Partidul Socialist filorus al președintelui Igor Dodon, Partidul Democrat aflat la putere și o alianță pro-europeană”, explică şi France Press. Agenţia franceză mai notează că deşi „Moldova a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană în 2014, Rusia exercită încă o influență puternică în regiune”.
La Vatican, a început prima mare reuniune pentru lupta împotriva abuzurilor sexuale comise în sânul bisericii catolice, la care, potrivit Rainews, sunt invitaţi reprezentanţii Conferinţelor Episcopale din întreaga lume, şefii ordinelor religioase şi ai bisericilor catolice orientale şi alte personalităţi ecleziastice. „Să ascultăm strigătul de durere al copiilor care cer justiţie” a îndemnat în cuvântul de deschidere Suveranul Pontif, subliniind că oamenii nu aşteaptă „condamnari simple şi formale, ci măsuri concrete şi eficiente”. Reuniunea este văzută de Le Monde, drept „un exerciţiu inedit de introspecţie asupra motivelor tăcerii în spatele căreia s-au ascuns unii prelaţi”.”Fie că este vorba de agresiuni contra unor minori, de hărţuire a unor tineri seminarişti sau chiar de violenţe sexuale contra unor călugăriţe, Biserica a refuzat prea multă vreme să măsoare amploarea flagelului şi să ia măsuri pentru a-i pune capăt”, comentează Le Monde. „Dacă întâlnirea nu se soldează decât cu cuvinte de compasiune şi utopii, nu va fi decât un efort inutil”, atenţionează ziarul francez, subliniind că „este nevoie de acţiuni în forţă pentru ca Biserica să iasă în sfârşit din negare şi să spargă legea tăcerii”.
Carolina Ciulu
