Emisiunea: „Agenda globală” – Realizator: Pavel Ionescu – La 40 de ani de la primele alegeri pentru Parlamentul European, scrutinul din această primăvără pentru desemnarea eurodeputaţilor este de aşteptat să aducă mai multe schimbări notabile şi chiar provocări importante pentru establishmentul politic comunitar. Este, pe de o parte, Brexitul – pe lângă diminuarea influenţei Marii Britanii în afacerile europene, ar urma pentru prima dată să provoace şi restrângerea cu aproape 50 de locuri a Parlamentul European în sine. Este apoi ascendenţa formaţiunii antisistem, tot mai notabilă în chiar ţări fondatoare ale Uniunii şi a căror intrare în viitorul parlament va conduce la diminuarea rolului şi, implicit, a influenţei formaţiunilor tradiţionale. Ultimele sondaje de opinie agregate la nivel european estimează chiar că o viitoare majoritate parlamentară va necesita o alianţă de trei familii politice, după cum explică de la Bruxelles, Amalia Bojescu.
Reporter: Parlamentul European a publicat un nou set de estimări despre cum ar putea arăta componenţa sa după alegerile din luna mai. Estimările au fost făcute în baza sondajelor realizate până la sfârşitul lunii februarie de institute naţionale de sondare a opiniei publice din statele membre şi centralizate de Kantar public în numele Parlamentul European. Partidele sunt atribuite numai grupurilor politice existente sau acolo unde sunt deja afiliate unui partid politic european asociat. Toate noile partide şi mişcări care nu şi-au declarat încă intenţiile intră în categoria ‘altele’, cu 66 de mandate în noul parlament. Datele estimative mai arată că Grupul Popularilor Europeni ar avea 181 de mandate, cel al Socialiştilor şi Democraţilor 135. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor 75, urmată de Verzi cu 49 de mandate. Potrivit acestei estimări, în noua configuraţie a Parlamentul European o majoritate decizională va putea fi obţinută numai prin votul a cel puţin trei familii politice. Totodată, noile cifre indică o uşoară scădere a numărului de mandate pe care formaţiunile antieuropene şi eurosceptice ar urma să le primească. Repartizarea mandatelor s-a făcut la un nou legislativ cu mai puţini eurodeputaţi ca urmare a ieşirii Marii Britanii din UE. Noul parlament va avea 701 deputaţi faţă de 751. Dintre cele 73 de mandate ale europarlamentarilor britanici lăsate vacante, 27 vor fi redistribuite unui număr de 14 ţări din UE, considerate uşor subreprezentate în legislativul comunitar. România va primi un mandat şi va ajunge la un total de 33 de eurodeputaţi. Potrivit estimărilor publicate de Parlamentul European, cele 33 de mandate ar urma să fie distribuite astfel: Grupul Popularilor Europeni şi cel al Socialiştilor şi Democraţilor câte 13, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor trei, Conservatorii şi Reformiştii europeni un mandat, iar alte grupuri trei mandate. Documentul analizează şi evoluţia intenţiei de vot. Astfel, PSD ar obţine 29,9%, urmat de PNL cu 24,4%, ALDE 9,1% şi USR 9 procente. Parlamentul va publica estimări actualizate la fiecare două săptămâni până la finalul lunii aprilie şi săptămânal în luna mai până în ziua alegerilor. Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au fost organizate acum 40 de ani, în 1979. Scurtinul din acest an va fi cel mai important din istoria parlamentului, având în vedere contextul politic, ieşirea prognozată a Regatului Unit şi provocările politice şi transfrontaliere majore. Cetăţenii europeni se vor prezenta la vot între 23 şi 26 mai pentru a decide viitorul Europei./cpodea/gpodea
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 martie)
