Mult aşteptatul şi mediatizatul summit SUA – Coreea de Nord s-a încheiat fără un acord, anunţă Stars and Stripes. Eşecul întâlnirii Trump-Kim provoacă supriză şi dezamăgire, titrează Courrier International. Preşedintele american Donald Trump a dat de înţeles că ar vrea să avanseze lent şi să accepte un termen mai relaxat în privinţa denuclearizării, scrie Boston Globe. În plus, de multă vreme persista deja un scepticism legat de dorinţa liderului nord-coreean Kim Jong Un de a renunţa la armele prin care Phenianul este convins că îşi asigură supravieţuirea, adaugă Boston Globe. Premierul nipon, Shinzo Abe, şi-a declarat susţinerea pentru decizia preşedintelui american de a pune capăt summit-ului, fără a se ajunge la un acord, notează The Japan Times. Tododată, China, principalul aliat al Phenianului, şi-a exprimat speranţa că SUA şi Coreea de Nord vor continua dialogul, reţine China Daily.
La Bruxelles, Uniunea Europeană se declară dispusă să acorde Marii Britanii o amânare a Brexit-ului, dincolo de data stabilită, anunţă La Libre Belgique. Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a reamintit la postul de radio France Info că, dacă va exista o cerere de prelungire, ea va trebui să fie validată în unanimitate de ţările europene, care vor dori să fie sigure că nu se va ajunge după acest răgaz într-o nouă situaţie de blocaj. Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut obiective clare din partea Londrei pentru o amânare, citează Le Monde. Însă cancelarul german Angela Merkel a adoptat un ton mai conciliant, spunând că nu va fi refuzată o amânare pentru întocmirea unui plan de ieşire ordonată, reţine EUObserver. Mai ferm, premierul spaniol Pedro Sanchez a avertizat că extinderea incertitudinii prin prelungirea termenului nu este o opţiune nici rezonabilă, nici de dorit, scrie El Mundo. Însă companiile britanice au salutat perspectiva unei prelungiri, notează revista Time, atenţionând asupra riscurilor unei plecări haotice, care ar putea întrerupe fluxul comercial dintre Regatul Unit şi UE, cel mai mare partener al său. Uniunea Europeană este pregătită să răspundă oricărei solicitări din partea Regatului Unit pentru o prelungire a calendarului Brexit, iar probleme precum alegerile pentru Parlamentul European pot fi depăşite, dacă există voinţă politică, a afirmat ministrul delegat pentru Afaceri Europene al României, George Ciamba, citat de This is Money. România, în calitate de actual deţinător al preşedinţiei rotative a UE, face deja planuri pentru un Brexit haotic, dar este mai optimistă după ce premierul Theresa May a sugerat o posibilă amânare pentru Brexit, adaugă publicaţia economică britanică.
Între priorităţile agendei UE se află şi apropiata alegere a procurorului-şef european. Cine va conduce Parchetul european de luptă împotriva fraudei financiare? întreabă postul belgian RTBF. Lupta dintre Jean Francois Bohnert şi Laura Codruţa Kovesi pentru înalta funcţie europeană se încinge, titrează New Europe. Un comitet-cheie al Parlamentului European susţine candidatul român, constată EUObserver. Invocând experienţa sa în lupta împotriva corupţiei, Financial Times pledează pentru alegerea Laurei Codruţa Kovesi, considerând că, dacă ar opta pentru ea, principalele partide ale Parlamentului European s-ar pronunţa astfel în apărarea independenţei judiciare şi a statului de drept în clubul de 28 de ţări. Miza acestei nominalizări este crucială, subliniază ziarul belgian L’Echo, întrucât procurorul european va fi însărcinat cu lupta împotriva fraudării finanţelor europene, în colaborare cu Oficiul European pentru Luptă Antifraudă (Olaf), Eurojust şi Europol.
După alegerile recente de peste Prut, Statele Unite îi îndeamnă pe liderii Republicii Moldova să acţioneze rapid pentru a forma un nou guvern care să respecte voinţa alegătorilor şi să servească poporul moldovean prin combaterea corupţiei, promovarea reformelor judiciare şi asigurarea progresului ţării pe traiectoria sa democratică, a declarat Departamentul de Stat al SUA, citat de postul tv luxemburghez RTL Today. Eurasia Review crede că alegerile din Moldova nu au marcat punctul de cotitură la care spera Moscova, iar Tass se întreabă dacă va reuşi Chişinăul să-şi împlinească visul de stabilitate şi să formeze o coaliţie. Rezultatul indică o confuzie a moldovenilor privind cele trei posibile căi pe care ar putea apuca ţara lor: spre integrarea cu Rusia, spre urmarea modelului de dezvoltare susţinut de UE sau spre persistenţa capturării statului de către un oligarh atotputernic, comentează Bloomberg. Dar nici Moldova, nici Ucraina nu sunt condamnate la situaţia în care Kremlinul stă şi aşteaptă să le piară aspiraţiile europene, ci ambele ar trebui să ia în serios construcţia instituţională şi respectarea regulilor europene, atenţionează Bloomberg
Rusia va adăuga un nou tanc şi unităţi de rachete în dotarea Flotei sale Baltice, cu arme mai moderne pentru forţele poziţionate în vecinătatea zonei NATO, ca răspuns la prezenţa militară crescândă a Alianţei în statele baltice şi Polonia, a anunţat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citat de Stars and Stripes. Moscova îşi consolidează astfel apărarea de coastă, eficienţa operaţională sporind cu 40 la sută, explică Tass. La rândul lor nouă aliaţi estici din NATO, reuniţi la Kosice, în Slovacia, s-au declarat preocupaţi pentru securitatea lor, şi doresc întărirea în continuare a capacităţilor Alianţei de apărare şi de descurajare pe flancul estic, pentru a se asigura disponibilitatea respingerii oricărei ameninţări din Est, notează Regnum. În acelaşi timp, secretarul armatei americane, Mark Esper, a estimat că puterea militară a Rusiei va ajunge la apogeu în mai puţin de un deceniu, iar forţa Chinei într-un interval similar, scrie Newsweek. Esper a subliniat că SUA îşi recalibrează strategia combatantă şi programele de achiziţii militare, pentru a face faţă provocării în creştere din partea Moscovei şi a Beijingului. Recent, aminteşte Newsweek, preşedintele Donald Trump a cerut proiecte ambiţioase, cum ar fi o Forţă Spaţială, şi noi măsuri care să includă interceptori de rachete plasaţi în spaţiu.
Cristina Zaharia, RADOR
