„Să terminăm cu clișeele despre România”, propune FRANCE INFO, referindu-se la actuala preşedinţie românească a Uniunii Europene, şi continuă: „Această ţară cunoaşte o creştere anuală de peste 3%, un şomaj în continuă scădere şi un salt tehnologic fără precedent în sectorul telecomunicaţiilor”. Ceea ce, remarcă France Info, reprezintă o oportunitate pentru Hexagon: Franța ocupă deja locul al cincilea printre investitorii din domeniu, existând 3.000 de companii franceze implantate în România, adică 120.000 de locuri de muncă directe și o cifră de afaceri cumulată de 17 miliarde”.
La rândul său, THE TIMES scrie că „Europa ex-comunistă nu ar trebui să ne îngrijoreze”, deoarece, explică autorul articolului, ea nu propune doar politicieni naţionalişti şi antieuropeni, ci şi personalităţi marcante, precum actuala preşedintă a Estoniei sau fostul procuror general al României, care a condus direcţia naţională anticorupţie, cea mai credibilă instituţie din această ţară, după cum subliniază publicaţia britanică. Când succesul ei a ajuns prea mare, politicienii au revocat-o, reaminteşte The Times, precizând că doamna Kovesi este acum candidat de frunte în procesul de selecţie a şefului noului parchet european. Despre acest proces de selecţie scrie şi LE POINT: „Alegerea procurorului european s-a politizat net săptămâna trecută în Parlamentul European”. Conform analizei din publicaţia franceză, „România se află în centrul unei lovituri politice: germanii din Partidul Popular European presează pentru numirea româncei Laura Kövesi ca să-și poată regla conturile cu socialiștii români”. De acum înainte, meciul politic va continua între Consiliu, care l-a desemnat pe francezul Bonhert, și Parlament, care a ales-o pe Kövesi, iar în final, una din cele două instituții va trebui să cedeze, conchide Le Point.
Despre disputele politice din Parlamentul European în ajun de alegeri citim şi în LA LIBRE BELGIQUE, de unde aflăm că două formaţiuni de centru-dreapta din Belgia sunt gata să părăsească Partidul Popular european dacă acesta nu va exclude din rândurile sale formaţiunea Fidesz a prim-ministrului ungar Viktor Orban. Jean-Claude Juncker a fost ţinta unei campanii de denigrare din partea guvernului ungar, care a determinat mai mulţi membri ai PPE – formaţiuni din Belgia, Luxemburg, Finlanda, Suedia, Olanda şi Portugalia – să ceară excluderea formaţiunii liderului populist ungar, punctează La Libre Belgique. Replica liderului de la Budapesta nu s-a lăsat aşteptată, după cum precizează un alt cotidian belgian, LE VIF: „Viktor Orban îi califică pe creştin-democraţi drept „idioți utili” şi, chiar dacă renunţă la campania de afișaj împotriva președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va urma o nouă campanie, de astă dată împotriva vicepreședintelui olandez al Comisiei, Frans Timmermans”.
Serviciul de presă al Kremlinului, citat de agenţia TASS, a anunţat că preşedintele Putin a suspendat luni obligaţiile Rusiei ce decurgeau din pactul antirachetă semnat cu SUA în anul 1987. „Documentul a fost semnat ca urmare a încălcării de către SUA a angajamentelor asumate în cadrul Acordului”, sună motivaţia Preşedinţiei ruse. Pe acelaşi subiect, Washington Post precizează că Statele Unite acuzaseră anterior Rusia de dezvoltarea şi desfăşurarea unor rachete de croazieră cu o rază de acţiune de la 500 la 5.500 km, care violează interdicţiile impuse de Tratat. „Mişcarea reflectă viziunea Administraţiei Trump, conform căreia Tratatul antibalistic bilateral a fost un obstacol în calea eforturilor de a controla rachetele cu rază intermediară de acţiune dezvoltate de China, care nu este parte a acordului”, detaliază Washington Post. În acest sens, publicaţia moscovită RIA NOVOSTI citează declaraţia ministrului german al apărării, Ursula von der Leyen, conform căreia rachetele chinezești amenință Rusia, de aceea Beijingul trebuie să fie atras în Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie și mică de acțiune, cunoscut şi sub numele de INF. După părerea ministrului german, „rachetele chinezești reprezintă pentru Rusia aceeași amenințare ca și cele rusești pentru Europa”, afirmaţie cu care Moscova nu poate fi de acord, precizează RIA NOVOSTI.
Încheiem cu publicaţia militară americană STARS AND STRIPES, în ale cărei pagini regăsim un reportaj realizat la ultima bază nucleară americană din Germania, Buchel. „După colapsul tratatului antirachetă SUA-Rusia, există temeri legate de o nouă creştere a cursei înarmărilor. Lipsa unui acord va lansa dezbaterea dacă Europa ar mai trebui să găzduiască arme americane de distrugere în masă, dezbatere care va fi explotată de Rusia pentru a diviza Occidentul”, conchide Stars and Stripes.
Ruxandra Lambru, Agenţia de Presă RADOR
