Aflată sub lupa ziarelor străine, arena internaţională ilustrează o lume aflată parcă în derută, o lume în care perspectiva optimistă se lasă încă aşteptată.
În Statele Unite, tensiunile politice au atins un nou apogeu prin recentul demers al congresmenilor democraţi menit să aducă în lumina reflectoarelor Administraţia Trump. Din ziarul american „The New York Times”, aflăm că „preşedintele Comisiei Juridice din Camera Reprezentanţilor, Jerrold Nadler, a deschis, probabil, cel mai periculos front de până acum împotriva preşedintelui Trump”. Acelaşi ziar precizează că, potrivit declaraţiilor lui Nadler, colegii săi „nu se vor mai mulţumi să aştepte concluziile anchetei conduse de consilierul special Robert S. Mueller III pe tema neregulilor comise de preşedintele Trump şi de colaboratorii săi”. „The New York Times” mai informează că „Nadler a trimis citaţii unui număr de 81 de birouri, persoane sau instituţii în relaţii cu preşedintele, inclusiv Departamentului Justiţiei şi F.B.I-ului”. „Trebuie să ne asigurăm că asta nu e o dictatură”, a spus Nadler referindu-se la Administraţia Trump, citat fiind de ziarul american „The Washington Post”.
În Europa, semnalele diverse menţin tensiunile din ultimele luni, dar o notă de optimism tot există. Ministrul britanic de externe, Jeremy Hunt, a declarat că, „în privinţa Brexitului, dinspre Bruxelles semnalele sunt pozitive”, după cum îl citează cotidianul britanic „The Guardian”. Dar, dacă citim ziarul britanic „The Independent” observăm că acelaşi Jeremy Hunt ar fi declarat că „premierul Theresa May îi lasă pe parlamentarii conservatori să voteze liber în privinţa unui eventual Brexit fără acord”. Acelaşi ziar opinează că gestul Theresei May „e făcut din dorinţa de a preveni un val de demisii din cabinetul său, dar este şi o dovadă de slăbiciune”.
Peste Canalul Mânecii, în Europa continentală, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a considerat că „este urgent” să se adreseze europenilor, după cum notează publicaţia franceză „Le Point”. „Este momentul renaşterii europene şi vă propun să construim împreună această renaştere în jurul a trei ambiţii: libertate, protecţie şi progres”, a subliniat el într-un articol apărut în mai multe ziare europene. În opinia sa, „libertatea este atacată atât din exterior, de tentativele de destabilizare ale Rusiei lui Vladimir Putin, dar şi din interior, de democraţiile care se definesc drept ‘iliberale'”.
Şi dacă am ajuns la democraţiile „iliberale”, trebuie să vorbim despre Spania, o ţară care nu e un pericol din acest punct de vedere, dar unde, după cum aflăm din ziarul spaniol „El Confidencial”, „partidul Vox, de extremă dreaptă, a reuşit să obţină, în doar două zile, un sprijin financiar de 200.000 de euro”. Şi, pentru că democraţia rămâne democraţie, „o conferinţă pe care Vox dorea să o organizeze la Bruxelles a fost autorizată de Parlamentul European şi va avea loc în luna mai”, anunţă cotidianul „La Vanguardia”.
Pe de altă parte, dorind parcă să reamintească lumii ce înseamnă dictatura şi extremismul, Papa Francisc a anunţat că va scoate de sub „pecetea tainei” dosarul Papei Pius XII, un papă controversat, fiind suspectat că ar fi fost un susţinător şi colaborator al naziştilor. În ziarul Vaticanului, „L’Osservatore Romano”, Papa Francisc precizează: „Cu aceeaşi încredere ca şi cea a predecesorilor mei, le ofer cercetătorilor acest patromoniu documentar. Bisericii nu îi este teamă de istorie, dimpotrivă, o iubeşte şi ar dori să o iubească şi mai mult, aşa cum o iubeşte Dumnezeu”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
