„Încetinirea economiei mondiale va fi mai brutală decât se prognoza”, titrează Le Monde. Tensiunile comerciale însoţite de creşterea taxelor vamale încep să submineze moralul investitorilor, iar mai multe ţări „motoare” ale economiei mondiale dau, de câteva luni, serioase semne de slăbiciune, în special în Europa şi Asia, se arată într-un studiu al Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică, citat de ziarul francez. În Europa, un Brexit fără acord ar putea arunca Marea Britanie în recesiune, avertizează The Guardian, iar efectele se vor resimţi şi asupra economiei globale, consideră Irish Times. Italia a intrat deja în recesiune, în contextul unei creșteri slabe în întreaga Zonă Euro, iar economia Germaniei frânează brusc, reducându-şi semnificativ perspectivele de creştere, constată La Stampa. În privinţa economiei americane, rezultatele promise de preşedintele Donald Trump de pe urma războiului comercial cu China întârzie să apară, chiar dacă Washingtonul şi Beijingul spun că se apropie de un acord, observă Business Insider. Potrivit Wall Street Journal, marii perdanţi ai acestui război sunt consumatorii americani, care au de plătit preţuri mai mari pentru mărfurile importate. În plus, deficitul comercial al SUA a atins în 2018 nivelul maxim din ultimii 10 ani, deşi preşedintele Trump a făcut din reducerea lui o temă esențială a agendei sale, notează Washington Post.
În România, „cea mai înaltă instanță a respins contestarea proiectului de buget pe 2019”, titrează Reuters, detaliind că preşedintele Klaus Iohannis, care a formulat contestaţia la Curtea Constituţională, a calificat bugetul drept „nerealist şi supraevaluat”. „PSD a adoptat la mijlocul lunii februarie un proiect de buget care mărește cheltuielile cu salariile și pensiile din sectorul public, vizând un deficit bugetar de 2,8%, cu puţin sub nivelul de 2,9% de anul trecut. Dar opoziţia afirmă că bugetul se bazează pe supoziția nerealistă a unei creșteri economice de 5,5%, comparativ cu cea de 3,8% prognozată de Comisia Europeană” mai scrie Reuters. New York Times scrie că „Preşedintele Klaus Iohannis va retrimite parlamentului proiectul de buget”.
În Statele Unite, „Donald Trump lansează un război politic pentru supravieţuire”, titrează CNN, explicând că preşedintele american se confruntă cu o mulţime de investigaţii declanşate de mai multe comisii ale Congresului, de anchetatorul special, de procurori, dar şi persoane private, vizând o gamă largă de acuzaţii de la implicarea Rusiei în campania sa electorală până la corupţie, abuz în funcţie sau obstrucţionarea justiţiei. Casa Albă şi-a întărit echipa de jurişti, în timp ce echipa politică încearcă să-l prezinte pe preşedinte drept o victimă a unor partizani excesiv de zeloşi, scrie Associated Press. Potrivit unui sondaj citat de revista Time, preşedintele Trump pare a se confrunta cu o lipsă de credibilitate: „aproape două treimi dintre alegătorii americani consideră că Donald Trump a comis infracţiuni înainte de a deveni președinte, iar 45% spun că a comis infracţiuni ca președinte”.
Pe plan european, „Popularii europeni sunt nemulţumiţi de atitudinea premierului ungar Viktor Orban”, titrează Reuters. „Am făcut mai multe tentative de a stabili o legătură, însă Ungaria nu a făcut niciun pas în direcţia noastră”, a declarat Manfred Weber, liderul europarlamentarilor PPE, subliniind că Orban trebuie să îşi ceară scuze pentru criticile adresate Uniunii Europene. Reuters aminteşte că „Orban este de mult timp în conflict cu Bruxellesul din cauza poziţiei sale faţă de imigraţie, precum şi a acuzaţiilor – pe care de altfel le neagă – cum că subminează statul de drept prin impunerea controlului asupra sistemului judiciar, a presei şi a altor organisme. Disputa ia amploare înainte de alegerile europarlamentare din luna mai şi impune o dezbatere a conservatorilor europeni privind modul de a trata naţionalişti precum Orban, dezbatere care ar putea duce la excluderea FIDESZ din PPE, mai scrie Reuters. Între timp, „Viziunea lui Macron pentru UE primește sprijin eurosceptic” titrează Financial Times, observând că „ideile președintelui francez Emmanuel Macron privind o „renaștere europeană” au primit susținere dintr-o zonă surprinzătoare – unii dintre liderii mai eurosceptici din Europa de Est”. „Premierul naționalist al Ungariei Viktor Orban, ghimpele de serviciu din coasta establishment-ului UE, și cel mai influent politician al României, Liviu Dragnea, care s-a ciocnit în mod repetat cu Bruxelles-ul pentru nerespectarea statului de drept, au aprobat programul lui Macron”, scrie Financial Times, comentând că „Susținerea lor arată că liderii iliberali ai Europei speră să se folosească de un proces de reformă a UE pentru a reconfigura blocul comunitar în conformitate cu interesele lor. Dacă Viktor Orban este obsedat de reformarea politicii de migrație a UE, iar Liviu Dragnea de controlul sistemului judiciar, ambii lideri caută mai multă suveranitate națională și mai puțină supraveghere de la Bruxelles” conchide publicaţia economică.
În fine, site-ul Intellinews din Germania scrie despre omul de afaceri român care a construit un metru de autostradă pentru a protesta față de absența infrastructurii din România. „Ștefan Mandachi și-a asumat misiunea de a presa guvernul să investească în drumuri mai bune, o critică pe care au adus-o în mod repetat și investitorii străini din țară”, scrie Intellinews, explicând că „Investitorii au subliniat în mod repetat că absența infrastructurii moderne din România le afectează productivitatea şi că ține la distanță alte investiţii”. „Deși în România sunt în curs o serie de proiecte de construcție de autostrăzi, multe dintre ele sunt împotmolite în întârzieri”, constată publicaţia germană.
(Carolina Ciulu)
