O dată cu apropierea alegerilor europene, ziarele străine îşi aţintesc tot mai mult atenţia asupra problemelor cu care se confruntă blocul comunitar, de la Brexit la procesul de selecţie a unui procuror european. Totodată, presa străină scrie şi despre procesul intentat de firma Huawei Statelor Unite.
„Uniunea Europeană cere Regatului Unit să prezinte un nou plan care să conţină propuneri concrete referitor la modificarea soluţiei de siguranţă vizând frontiera nord-irlandeză, pentru a ieşi din impasul negocierilor pe tema Brexit”, scrie The Telegraph. Cotidianul londonez adaugă că „oficialităţile UE sunt gata să lucreze în cursul weekendului pentru a depăşi blocajul dacă primesc noile propuneri britanice până la sfârşitul zilei de azi”. Citat de un alt cotidian de pe malul Tamisei, The Guardian, procurorul general al Regatului Unit, Geoffrey Cox susţine că actualul ‘backstop’ „reprezintă un risc pentru drepturile omului în Irlanda de Nord” întrucât „aranjamentul s-ar putea abate de la Convenţia europeană a drepturilor omului”. Iar ziarul francez Le Figaro îl citează pe candidatul dreptei europene la preşedinţia Comisiei, germanul Manfred Weber, care apreciază că este „de neconceput” ca britanicii să participe la scrutinul din luna mai şi refuză orice amânare a Brexit. Prezent la o reuniune a Partidului Popular European desfăşurată la Varşovia, dl Weber a menţionat că eventuala „excludere sau suspendare” a Fidesz va fi pe ordinea de zi a întrunirii formaţiunii din 20 martie, adaugă Le Figaro. La Budapesta, în editorialul intitulat „O nouă alianţă!”, ziarul Magyar Nemzet pledează pentru ieşirea formaţiunii de guvernare din Ungaria din Partidul Popular European şi constituirea unei alianţe cu forţele extremiste antiimigraţie. Un demers despre care Nepszava scrie că „transmite mesajul cât se poate de clar al premierului Viktor Orban”. De altfel, Le Monde estimează că nu doar PPE dar şi PSE „sunt partide paneuropene fără suflu”. Pentru că „dacă atenţia mediatică s-a concentrat în ultimele luni” asupra popularilor europeni şi a problemelor legate de Fidesz, „pandantul social-democrat” al acestei formaţiuni „trece prin aceleaşi dileme în privinţa Partidului Social Democrat român aflat la putere la Bucureşti, ale cărui atacuri la adresa statului de drept sunt deja criticate făţiş de Comisia Europeană”. Critici la adresa Bucureştiului formulează şi EUobserver, care se referă la o dezbatere organizată luna trecută la ambasada României la Bruxelles pe tema unui viitor ecologist al Europei, la care au fost invitaţi doar reprezentanţii lobby-ului industriei nucleare, vocile potrivnice fiind ignorate. Aceeaşi publicaţie informează că „Liderii Parlamentului European și-au declarat joi susținerea pentru fostul procuror anticorupție al României, Laura Codruța Kovesi, drept opțiunea lor pentru postul de procuror șef al UE”, precizând însă că decizia finală va fi negociată cu statele membre. Sub titlul „‘Constrângerea’ din campania românească anticorupţie”, Financial Times publică scrisoarea semnată de ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, care subliniză că „Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruţa Kövesi, unul dintre candidaţii la funcţia de procuror-şef al recent înfiinţatului Parchet Public European. Dar din toate probele pe care le-am văzut – de la judecători şi din alte surse de încredere – ea nu ar trebui numită în această funcţie de importanţă vitală.” În plus, „Dna Kövesi nu a fost demisă anul trecut din cauză că biroul anti-corupţie pe care îl conducea, DNA, îi urmărea pe politicienii corupţi. Ea a fost demisă pentru că DNA încălca legea”, spune ministrul român, cu menţiunea că „Curtea noastră Constituţională a declarat acest lucru” întrucât „strategia de anchetare aplicată de dna Kövesi se baza pe constrângere”. Tot din actualitatea europeană, New York Times reţine că sub preşedinţia României, UE a convenit joi o lege „care îi forţează pe directori, asiguratori şi fondurile de pensii să dezvăluie riscurile de mediu legate de investiţiile lor”. Este vorba de un demers care „urmărește să încurajeze investițiile verzi și să limiteze „greenwashing”-ul, acea practică a companiilor de a pretinde că sunt mai prietenoase cu mediul decât sunt în realitate”, remarcă ziarul new-yorkez.
O altă temă de mare interes pentru presa străină are în centru compania de telecomunicaţii Huawei. Sub titlul „Germania şi România militează pentru a scoate firma Huawei din reţelele lor 5G”, platforma online Clubic punctează că îngrijorările vizează „teama de spionaj în favoarea intereselor liderilor chinezi”. De altfel, după cum relatează presa internaţională, firma din domeniul telefoniei mobile a dat în judecată guvernul Statelor Unite după ce a fost exclusă de pe piaţa americană. „Gigantul chinez al electronicii spune că Washington-ul o vizează pe nedrept considerând-o o ameninţare la adresa securităţii”, scrie New York Times. „Ani la rând, Huawei a aşteptat cu răbdare în timp ce SUA au escaladat treptat campania de restricţionare a sferei de acţiune a firmei chineze de telecomunicaţii”, dar acum „gigantul chinez a adoptat o poziţie războinică”, observă Wall Street Journal. Iar pe o altă temă de actualitate, Washington Post relatează că deşi „preşedintele Trump a redus drastic” anvergura exerciţiilor militare mixte SUA-Coreea de Sud, Phenianul a denunţat din nou manevrele. /abuzoian/dsirbu
Adriana Buzoianu, RADOR
