În Regatul Unit începe o săptămână decisivă pentru Brexit, remarcă presa internaţională. Parlamentarii ţării urmează să voteze asupra concretizării sau amânării plecării din UE, la aproape trei ani de la referendumul din 2016, scrie The Guardian. În această cursă contra cronometru, adoptarea acordului ar asigura Regatului Unit o plecare ordonată, menţionează Le Figaro. La Londra, ministrul de Externe Jeremy Hunt a avertizat asupra unui risc real de ratare a Brexit-ului şi a indicat că o amânare ar fi necesară, indiferent de rezultatul votului de marţi, notează The Independent. El a recunoscut, de asemenea, că promotorii unui nou referendum au „vânt la pupa” şi ar putea chiar opri retragerea ţării din blocul comunitar, adaugă ziarul britanic. Circa 74 la sută dintre noii alegători tineri ar vota pentru rămânerea în UE, la un al doilea referendum, arată un nou sondaj realizat la solicitarea unor grupuri anti-Brexit, citat de The Guardian. Într-un amplu interviu pentru publicaţia belgiană L’Echo, Jacques Attali, unul dintre cei mai influenţi intelectuali europeni, realizează o atentă analiză a temelor fierbinţi de pe agenda Europei şi a lumii şi prevesteşte, fără a preciza o dată, o criză economică globală majoră. În legătură cu Brexit, Attali crede că politica britanică nu este îndreptată spre interesele Regatului Unit, ci spre cele ale conservatorilor, iar o plecare fără acord ar fi un şoc sistemic. Dar, asigură Attali, deşi Marea Britanie este pe cale de a se sinucide, ea va renaşte, în cele din urmă.
În SUA, preşedintele Donald Trump va cere, în cadrul viitorului plan bugetar pentru 2020, o finanţare semnificativă destinată ridicării zidului dorit la graniţa cu Mexicul, dar şi creării unei Forţe Spaţiale, anunţă USA Today. Trump îşi respectă promisiunea de a aloca mai mulţi bani apărării, constată Forbes, precizând că, între 2016 şi 2019, cheltuielile de apărare ale SUA au crescut cu o sută de miliarde de dolari, o sumă mai mare decât întregul buget militar al Germaniei, ironizează revista americană. Bugetul total de securitate este estimat la 750 de miliarde de dolari, subliniază Defense News. În acelaşi timp, Casa Albă lucrează la un plan prin care să le ceară aliaţilor Americii să preia întregul cost al găzduirii trupelor SUA în respectivele ţări, cu un adaos de 50 la sută pentru privilegiul de a beneficia de protecţia americană, adaugă Defense News.
Numit „Cost Plus 50”, planul ar presupune costuri de cinci, şase ori mai mari pentru ţări ca Germania, Japonia sau Coreea de Sud, relatează Bloomberg. Insistenţele lui Trump cu acest plan au deraiat deja recentele discuţii cu Seulul privind statutul celor 28.000 de militari americani staţionaţi în ţara asiatică şi au transmis unde de şoc la Apărare şi la Departamentul de Stat, unde oficialii se tem că acesta ar fi un serios afront pentru aliaţii loiali ai SUA din Asia şi Europa, care deja pun la îndoială profunzimea angajamentului lui Trump faţă de ei, analizează Bloomberg. În timp ce aliaţi ca Japonia văd prezenţa militară a SUA ca pe un scut în faţa Chinei expansioniste, Germania nu vede o ameninţare directă la adresa securităţii ei, şi nu se ştie dacă Italia sau Spania s-ar simţi nevoite să plătească mai mult pentru prezenţa americană, crede Stars and Stripes. Într-un interviu acordat ziarului Der Spiegel, preşedintele Letoniei, Raimonds Vējonis, a declarat că Europa are nevoie de mijloace de descurajare a Rusiei, pentru ca aceasta să nu atace vreo ţară europeană. În replică, preşedintele Comitetului pentru afaceri externe din cadrul Consiliului Federaţiei, Konstantin Kosacev, a calificat declaraţia preşedintelui leton privind Rusia drept o provocare, care nu corespunde realităţii, citează Ria Novosti. Racheta hipersonică „Zircon”, care nu poate fi interceptată, precum şi sistemul de rachete „Kinjal” şi sistemul hipersonic „Avangarde” demonstrează că super-armamentul rusesc devine pe zi ce trece tot mai puternic, atenţionează National Interest.
La ONU, emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Jason Greenblatt, a discutat cu reprezentanţii Consiliului de Securitate despre situaţia din regiune, anunţă Times of Israel. Un plan de pace israelo-palestinian este aşteptat după alegerile israeliene din aprilie, însă palestinienii l-au respins deja şi refuză să trateze cu administraţia Trump de când preşedintele SUA a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului. Pe fundalul noilor violenţe din zonă, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Fâşia Gaza trebuie să ştie că Israelul poate răspunde recentelor atacuri palestiniene cu o operaţiune militară majoră, pentru a restaura securitatea în acest teritoriu, reţine Middle East Online. În acelaşi timp, preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, i-a încredinţat sarcina formării noului guvern lui Mohammad Shtayeh, un apropiat al său, informează Ha’aretz. Numirea este percepută de analişti ca o modalitate de a elimina avantajul grupării Hamas, care controlează Gaza, notează Le Monde. Într-un moment în care procesul de pace în Orientul Mijlociu a încetat să mai funcţioneze, iar perspectiva creării a două state s-a cam risipit, nevoia de reformare a mişcării naţionale palestiniene devine mai presantă, opinează Newsweek. Alegerile nu sunt un as în mânecă, dar ele ar putea contribui la reactivarea procesului palestinian de luare a deciziilor şi a mecanismelor de reprezentare populară, ambele elemente fiind cruciale, apreciază Newsweek, în elaborarea unei noi strategii care să răspundă provocărilor actuale. (Cristina Zaharia)/czaharia
