Cu doar câteva săptămâni înainte de Ziua Z a Brexitului, premierul britanic Theresa May se luptă în continuare să obţină un Acord de Divorţ câştigător, constată Wall Street Journal, detaliind că guvernul britanic încearcă să obţină noi concesii de la Uniunea Europeană, în timp ce şansele unei noi înfrângeri a Theresei May în parlamentul de la Londra cresc. Perspectiva unui nou compromis din partea Uniunii Europene este mai degrabă sumbră, consideră BBC, remarcând o „imensă iritare” printre oficialii europeni din cauză că Londra arată cu degetul spre Bruxelles pentru eşecul negocierilor. Europenii au făcut propuneri pentru a scoate discuțiile din impas şi au mers până la capătul concesiilor, insistă negociatorul șef al UE, Michel Barnier, subliniind că negocierile trebuie purtate “de acum înainte la Londra” între parlament și guvern, notează Le Soir. Însă indiferent dacă se va ajunge sau nu la un acord, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va genera o incertitudine care se va întinde pe mai mulţi ani şi va afecta serios economia britanică, scrie The Telegraph, citând un înalt oficial al Băncii Angliei.
La nivel transatlantic, preşedintele american Donald Trump intenţionează să le ceară guvernelor ţărilor aliate în care Statele Unite au trupe să plătească preţul întreţinerii bazelor militare, plus un bonus de 50%, notează cotidianul spaniol ABC, comentând că administraţia americană consideră că, în acest fel, va forţa aliaţii NATO să îndeplinească obiectivul de a investi 2% din PIB în apărare. În Europa, cea mai afectată de noua cerere a lui Trump ar fi Germania, care găzduieşte 32.000 din cei 70.000 de militari americani staţionaţi pe continent. Cotidianul spaniol observă că există şi naţiuni europene dispuse să ofere compensaţii în schimbul unei prezenţe permanente a SUA în interiorul graniţelor lor, cum este guvernul Poloniei, care a oferit Casei Albe 2 miliarde de euro pentru construirea unei noi baze militare în ţară. Pe de altă parte, SUA îşi menţin planurile privind sistemele de apărare antirachetă în Polonia şi România, mai notează ABC. De asemenea, Casa Albă ar putea oferi reduceri ţărilor ale căror politici sunt aliniate cu cele ale Statelor Unite, notează Bloomberg.
Financial Times vorbeşte despre revenirea la o lume bipolară, cele două blocuri fiind de data aceasta conduse de SUA şi China. “Lupta dintre cele două puteri este din ce în ce mai fățișă”. „Decizia administrației Trump de a porni un război comercial cu China a pus capăt epocii în care ambele părți susţineau că investițiile și comerțul constituie un teritoriu neutru, care poate fi ținut separat de rivalitatea strategică”. Ambiția Beijingului de a construi un nou Drum al Mătăsii” a alimentat temerile Washingtonului cu privire la intrarea Chinei într-o nouă etapă a ascensiunii ei spre statutul de mare putere”. „Dacă proiectul va avea succes, el va lega întreaga masă terestră eurasiatică mult mai strâns de China, cu potențialul de a submina relevanța legăturilor transatlantice”, avertizează Financial Times. Ziarul consideră că fundamentul noii scindări globale va fi unul bazat pe tehnologie. Expansiunea internațională a companiei chineze de telecomunicaţii Huawei a devenit parte a unei lupte mai generale legate de supremația și spionajul tehnologic, iar țările ar putea ajunge sub o presiune tot mai mare de a opta fie pentru universul tehnologic american, fie pentru versiunea chinezească – două opțiuni care devin din ce în ce mai izolate una de alta, mai scrie Financial Times.
„Fondurile româneşti de pensii sunt gata să investească în proiecte majore de infrastructură”, constată Reuters, detaliind că propunerea vine ca o încercare de „a oferi guvernului român o modalitate de a soluţiona un diferend legat de un pachet fiscal amplu criticat”. În urma cerinţei formulate, în cadrul unei întâlniri, de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, ca fondurile de pensii să-şi asume un rol mai activ de a investi în economia reală, Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, a declarat că aceste fonduri ar fi bucuroase dacă guvernul ar modifica legislaţia, pentru a le permite să investească în domenii care le-ar aduce randamente mai mari şi ar fi în avantajul economiei, scrie Reuters. Agenţia aminteşte că cele şapte fonduri de pensii private obligatorii gestionează active în valoare de 10,2 miliarde de euro pentru mai bine de 7 milioane de contribuabili.
(Carolina Ciulu)
