Presa internaţională rămâne în continuare captivă subiectului Brexit, o lungă agonie fără sfârşit. După cum putem citi în Le Point, la mai puțin de trei săptămâni înainte de data planificată pentru Brexit, premierul May a suferit o nouă înfrângere în Parlament, propunerea sa de ieşire fără acord din Uniune fiind respinsă cu o largă majoritate. Parlamentarii britanici aduc Regatul Unit şi Uniunea Europeană în pragul exasperării: marţi, deputaţii au votat împotriva ultimei versiuni a acordului Brexit, care reprezenta şi ultima speranţă a doamnei May, miercuri au respins varianta unei ieşiri fără acord, iar joi vor vota din nou, de această dată o propunere de amânare „limitată” a Brexitului, recapitulează Le Point.
De la Bruxelles, LA LIBRE BELGIQUE constată că UE nu-şi mai face deloc iluzii după votul deputaților britanici. „Nu va exista o a treia șansă”, a avertizat președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Mai mulți lideri europeni sugerează deja că nici nu se pune problema ca summitul din 21 martie de la Bruxelles să fie monopolizat pentru o altă renegociere a Brexitului. „Este greu să dai o mână de ajutor unor oameni care își țin ambele mâini în buzunare”, s-a enervat premierul danez, Lars Lokke Rasmussen, citat de La Libre Belgique. Partizanii Brexitului sunt la rândul lor nemulţumiţi, constată Le Monde, ei temându-se că vor rămâne pe termen nelimitat „prinşi în capcană” într-o uniune cu Bruxelles-ul.
Dincolo de Ocean, New York Times anunţă „O săptămână neagră pentru compania Boeing”. Uniunea Europeană a suspendat „toate operaţiunile de zbor” ale modelului 737 Max 8, o lovitură dură pentru unul dintre cei mai importanţi operatori din industria aeronautică. După această decizie, care survine la două zile după prăbuşirea unui aparat de acest tip al Ethiopian Airlines şi la 6 luni de la un accident similar în Indonezia, 2/3 din avioanele Boeing Max 8 aflate în uz sunt reţinute la sol, mai scrie cotidianul american. La rândul său, The Economist titrează: Autorităţile aeroportuare îşi pierd încrederea în ultimul model lansat de gigantul american. Administraţia aerului din China a reacţionat prima, urmată de Australia, Marea Britanie, Franţa şi Germania, iar acum UE s-a raliat acestei poziţii. Nu însă şi Statele Unite, precizează publicaţia britanică, care notează că directorul companiei aerospaţiale a avut o discuţie telefonică cu preşedintele Trump, pe care l-a asigurat de siguranţa zborurilor cu aeronava 737 Max8.
După cum explică The Guardian, acest model cucerise liniile aeriene cu promisiunea unui consum mic de combustibil pe curse long distance, o capacitate mai mare de transport pasageri şi un cost redus al întreţinerii, ceea ce a dus la un număr de aproape 5000 de comenzi. Săptămâna aceasta, însă, compania a primit o grea lovitură: preţul acţiunilor a scăzut cu 10%. Corriere della Sera citează declaraţiile unor piloţi italieni, care au declarat că nu s-au simţit în siguranţă la manşa acestui model. „Dacă piloţii nu se simt în siguranţă, atunci pasagerii ce ar trebui să simtă?”,se întreabă, retoric, cotidianul italian.
WASHINGTON POST anunţă pe prima pagină că Paul Manafort, fostul şef al campaniei electorale a preşedintelui Trump, va ispăşi o pedeapsă cu închisoarea de 43 de luni pentru conspiraţie, pe lângă condamnarea primită săptămâna trecută din partea unei instanţe federale. Noile acuzaţii aduse lui Manafort în New York nu se încadrează în autoritatea de graţiere a lui Trump, atrage atenţia publicaţia americană.
„UE creşte presiunea asupra României” este titlul unei analize publicate de EURONEWS, conform căreia Bruxellesul trimite semnale tot mai apăsate guvernului de la Bucureşti în legătură cu legile justiţiei şi combaterea corupţiei. „Uniunea Europeană a pus România sub microscopul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, fără însă ca până acum să se vadă rezultatele dorite”, a subliniat Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, aflat din nou în vizită la Bucureşti. Pe acelaşi subiect, publicaţia Politico observă că România, care deţine preşedinţia rotativă a UE, a fost tot mai mult criticată în ultimele luni, Bruxelles-ul reproşându-i regresul în lupta împotriva corupţiei şi înscrierea ei pe aceeaşi traiectorie iliberală ca a Poloniei şi Ungariei.”
Ruxandra Lambru
