Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu solicită intrarea ţării sale în spaţiul Schengen şi cere în acest scop ajutorul Berlinului. Însă Bruxelles-ul consideră că în ţara care deţine în acest moment preşedinţia Consiliului UE democraţia şi statul de drept sunt periclitate.
Ministrul de externe al României Teodor Meleşcanu apelează la guvernul federal german solicitând ajutor pentru ţara sa în dorinţa de aderare la spaţiul Schengen lipsit de controale la frontiere: „Ar fi de mare ajutor dacă Germania ar susţine activ aderarea României la spaţiul Schengen. Acest lucru ne-ar bucura foarte mult” – a declarat diplomatul de top cotidianului citat.
România, care este membru UE din 2007, deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE. Meleşcanu, care este membru al partidului liberal de guvernământ ALDE, a evidenţiat că România este deschisă faţă de o propunere a Berlinului, potrivit căreia aderarea la spaţiul fără frontiere ar putea fi realizată în două trepte. „La început lipsa controlului de la frontiere ar fi aplicată doar legăturilor aeriene, iar ulterior, ca un al doilea pas, şi circulaţiei rutiere şi feroviare. Acest mod ar fi mult mai bun decât nimic”, a spus fostul şef al SIE.
Parlamentul European dăduse deja în iunie 2011 undă verde pentru aderarea la spaţiul Schengen a Bulgariei şi României. Însă decizia finală va trebui luată în unanimitate de către toate guvernele UE. Unele ţări manifestă reţineri, mai ales Olanda. Acestea se tem de o creştere a infracţionalităţii. La rândul său şi comisarul UE pentru probleme, interne Dimitris Avramopoulos ceruse în trecut ţărilor membre „să decidă în sfârşit ca Bulgaria şi România să adere la spaţiul Schengen”. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a susţinut încă în iulie 2014 aderarea celor două ţări.
Între timp însă situaţia politică internă a României s-a schimbat. Coaliţia social-liberală a pus între altele sub control politic şi ocuparea posturilor de conducere ale parchetelor. A provocat de asemenea critici şi înfiinţarea unei noi unităţi speciale a Parchetului General, care este subordonată direct ministrului de justiţie. Această unitate se ocupă în aceeaşi măsură de anchetarea procurorilor cât şi a judecătorilor. Deţine libertatea de a prelua toate procesele de corupţie în care sunt cercetaţi, între alţi suspecţi, şi persoane din justiţie – ceea ce se întâmplă în multe cazuri.
Toate acestea tulbură din perspectiva Bruxelles-ului şansele de aderare la spaţiul Schengen. Recent Juncker a avertizat asupra „atenţiei la statul de drept”. În urmă cu câteva zile vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a afirmat în cadrul unei vizite la Bucureşti: „În cazul în care este ameninţat statul de drept, când media se confruntă cu constrângeri în relatările sale, când democraţia este din nou intepretată conform principiului ‚învingătorul ia totul’, corupţia creşte în mod automat.”
Cu toate acestea, din perspectiva lui Meleşcanu, România deţine argumente solide în vederea unei aderări rapide. Ţara sa comunică sistemului de informaţii din spaţiul Schengen toate datele de care se folosesc autorităţile de securitate din ţările respective în urmărirea persoanelor sau obiectelor. „De asemenea, aplicăm tehnologiile cele mai moderne pentru supravegherea graniţelor noastre, de la radar la cele mai noi aparate pentru amprentare, identificare facială şi paşapoarte. Iar cel care se află ilegal în România, cel care nu se poartă corespunzător sau face propagandă pentru islamiştii radicali, va zbura din ţara noasră în decurs de 24 de ore”, a explicat Meleşcanu.
În România „se trăieşte mai sigur decât la Berlin, Paris sau Bruxelles”, a menţionat ministrul, care s-a arătat convins că ţara sa poate proteja suficient graniţele spaţiului Schengen, cum a solicitat de curând într-o declaraţie acordată săptămânalului „Welt an Sonntag” preşedintele UCD Annegret Kramp-Karrenbauer.
Însă ce avantaj concret le-ar oferi europenilor o aderare? “Datorită protecţiei noastre de apărare a frontierei dotate cu tehnică inaltă putem să contribuim la securitatea Europei şi putem veghea ca frontierele exterioare ale UE din zona de sud-est să se afle în totalitate sub control” – a afirmat Meleşcanu. În plus circulaţia lipsită de controale la frontiere ar imbunătăţi vizibil cooperarea dintre România şi celelalte state membre UE, ceea ce ar însemna serioase avantaje economice pentru ambele părţi.
În ce ar consta aceste avantaje? Conform ministrului român de externe “multe state membre UE produc mărfuri în România sau exportă numeroase bunuri cum ar fi florile recoltate. Timpul de aşteptare la frontiere este în aceste cazuri de două sau trei zile. Aceste impedimente ar dispărea, iar costurile vor scădea.”
(Autor: Christoph B. Schiltz)
Traducerea: Imola Stănescu
DIE WELT (Germania) – 14 martie
