În Marea Britanie, parlamentarii au votat în favoarea amendamentului care presupune ca guvernul să solicite amânarea datei pentru Brexit, anunţă presa internaţională. Premierul Theresa May va încerca din nou să supună la vot acordul cu UE, săptămâna viitoare, dar orice s-ar întâmpla, va cere Uniunii mai mult timp, notează The Daily Mail. Întrebarea este, ironizează ziarul britanic, dacă amânarea va fi de câteva săptămâni sau de câţiva ani. Marea Britanie, profund divizată, nu poate decide cum să plece, crede Le Monde. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a invitat Regatul Unit să-şi schimbe atitudinea dacă vrea să obţină o prelungire de lungă durată pentru a amâna data divorţului său, notează Le Soir. Preşedintele SUA, Donald Trump, s-a declarat neplăcut surprins de prostul mers al negocierilor pentru Brexit, scrie The Independent. De asemenea, Trump a lansat un atac la adresa premierului Theresa May, criticându-i strategia de negociere. Un Brexit haotic face parte din marele plan al lui Trump pentru Europa, titrează The Guardian. O Europă supusă, şi o Mare Britanie chiar şi mai supusă, tributare viziunii periculoase despre lume a lui Trump, este lucrul după care tânjesc unii ideologi din SUA. O ţară care-şi retează parâmele ce o leagă de Europa îi va cădea pradă pe de-a-ntregul lui Trump şi, drept urmare, Europa va fi mai slabă, conchide The Guardian.
În cadrul preşedinţiei române a UE, se desfăşoară, la Bucureşti, cel de-al 8-lea Summit European al Oraşelor şi Regiunilor, sub sloganul „(Re)New EUrope”, anunţă agenţia spaniolă EFE. La summit, regiunile şi oraşele Uniunii Europene dezbat poziţia lor cu privire la viitorul proiectului comunitar, într-un moment crucial din istoria UE. Declaraţia finală le va transmisă şefilor de stat şi de guvern care se vor reuni, în luna mai, la Sibiu, cu un mesaj clar cu privire la faptul că „Viitorul Europei depinde de cetăţenii săi şi, pentru a ajunge la ei, este necesar ca oraşele şi regiunile să fie mai implicate în Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, citat de EFE. La summit, premierul român Viorica Dăncilă a făcut apel la statele UE să rămână unite şi solidare, pentru a face faţă provocărilor din următoarele decenii, reţine EFE.
Potrivit datelor publicate de NATO, cheltuielile pentru apărare au crescut pentru al patrulea an la rând, anunţă Stars and Stripes. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a menţionat o creştere generală de 4 la sută în 2018, şi 41 de miliarde de dolari în cheltuieli suplimentare în 2016. Ne aşteptăm la o creştere a cifrei la 100 de miliarde de dolari, până la finele anului viitor, a declarat Stoltenberg, subliniind că unitatea Alianţei este mai importantă ca oricând, citează Stars and Stripes. Pentagonul continuă să se concentreze asupra sistemelor de apărare antirachetă Aegis şi a sistemelor Aegis Ashore din România şi Polonia, precum şi asupra sistemului de apărare teritorială de înaltă altitudine (THAAD) şi a sistemului Patriot, pentru apărarea regională, scrie Defense News. Washingtonul şi Varşovia poartă convorbiri pe tema amplasării unui contingent american în Polonia, informează Defense One, adăugând că subsecretarul american al apărării, John Rood, a examinat cu omologii săi polonezi aspecte privind amplasarea unei noi baze militare americane permanente în Polonia. Deputaţii Dumei de Stat a Rusiei au criticat negocierile militare purtate între SUA şi Polonia, relatează Ria Novosti. Totodată, Kremlinul a comentat şi planurile SUA de a testa două tipuri de rachete interzise de Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, INF, spunând că reprezintă o continuare logică a poziţiei Washingtonului, cu referire la retragerea SUA din tratat, notează Russia Today. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a explicat, într-un discurs în Duma de Stat, că armata ţării a întreprins un amplu efort de modernizare, întărind forţele din Crimeea, dezvoltând infrastructura militară în Arctica, dotându-se cu 3.000 de noi tancuri şi alte vehicule blindate, cu peste o mie de avioane şi elicoptere şi cu peste 200 de rachete balistice, plus trei submarine strategice clasa Borei şi 161 de nave de război, scrie Newsweek.
În era ce urmează, politica de securitate a SUA va fi dominată de Marină, crede The Washington Post, iar Defense News dezvăluie un program clasificat al Pentagonului pentru Marină, numit Overlord, în valoare de 400 de milioane de dolari, pentru două vase-robot autonome, ce vor fi achiziţionate în 2020, şi un total de 10 vase, în alţi cinci ani. De asemenea, bugetul pe 2020 al SUA prevede ca infanteria marină a SUA să achiziţioneze, pentru prima dată, drone de tip MQ-9 Reaper, la un cost total de 77 de milioane de dolari.
Conform noului raport privind comerţul cu arme al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), publicat de ziarul turc Hurriyet, Arabia Saudită este ţara în care au fost vândute cele mai multe arme în perioada 2014-2018, iar Orientul Mijlociu se situează pe locul al doilea în rândul regiunilor care au cumpărat cele mai multe arme. Comparând cu perioada 2009-2013, vânzarea de arme către Orientul Mijlociu a înregistrat o creştere de 87%, iar armele vândute în Orientul Mijlociu reprezintă 35% din comerţul mondial cu arme. Cele 5 ţări care au vândut cele mai multe arme între anii 2014-2018 sunt SUA, Rusia, Franţa, Germania şi China, ceea ce reprezintă controlul a 75% din comerţul total cu arme, scrie Hurriyet. Global Firepower face un top al celor mai mari forţe militare din lume, primele 10 clasate fiind SUA, Rusia, China, India, Franţa, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie, Turcia şi Germania.
Cristina Zaharia, RADOR
