Presa internaţională rămâne sub imperiul emoţiilor generate de atacul terorist din Noua Zeelandă, căruia i se adaugă crimele din Olanda. „Autorităţile se întreabă ce ar fi putut face pentru a preveni atacul de la Christchurch”, este titlul unui articol publicat de New York Times, în care sunt analizate reacţiile autorităţilor de la Wellington. Opinia publică americană a reţinut declaraţia premierului Jacinda Ardern, care a cerut ferm limitarea accesului populaţiei la arme: „În cel mult zece zile de la acest act sălbatic de terorism, vom anunţa reforme care cred că vor face din comunitatea noastră un loc mai sigur”.
„De ce Noua Zeelandă poate face ceea ce Statele Unite nu au fost capabile să facă?” – se întreabă Washington Post, reamintind că politicienii americani evită să pună în discuţie regimul armelor. „Dacă premierul neo-zeelandez a putut să declare: ‘Legea privind armele se va schimba’, fără să se teamă că guvernul său va cădea, răspunsul politicienilor americani după atacurile în masă din SUA va fi mereu acelaşi: ‘Legile noastre privind armele NU se vor schimba, dar putem oferi condoleanţe şi reculegere familiilor celor dispăruţi'”, este concluzia amară a editorialistului de la Washington Post.
Cu două zile înainte de Adunarea politică a Partidului Popular European, care va lua în discuţie posibila excludere a partidului Fidesz din această familie politică, EUobserver publică o analiză consacrată partidului lui Viktor Orbán. „Repetatele atacuri la adresa Uniunii Europene pun sub semnul întrebării buna credinţă a liderului de la Budapesta, iar partidele din PPE trebuie să fie ferme în apărarea acestor valori pe care le reprezintă”. „Noi nu închidem ușa Ungariei, însă am decis că trebuie s-o închidem pentru Viktor Orbán și Fidesz”, declară pentru EUobserver liderii Partidului Coaliția Națională din Finlanda și al Partidului Moderat din Suedia, care au cerut excluderea formaţiunii maghiare din PPE.
Washington Post constată că, de aproape zece ani, Viktor Orbán atacă constant instituţiile democratice, incită la antisemitism, arată cu degetul spre pericolul refugiaţilor şi în general se opune valorilor pentru care luptă instituţiile de la Bruxelles. Cu toate acestea, a avut mereu sprijinul celei mai importante familii politice europene, pentru care el a adus, în schimb, voturile necesare în Parlamentul de la Strasbourg. „Cât va mai continua Uniunea Europeană să îl subvenţioneze pe principalul inamic intern al valorilor sale democratice?”, se întreabă retoric directorul executiv al Human Rights Watch, Kenneth Roth, citat de Washington Post.
Tot despre Ungaria, New York Times avertizează că Budapesta a întins covorul roşu pentru inaugurarea unei bănci ruseşti obscure, provocând temeri dincolo de graniţele sale. În mod normal, precizează autorul articolului, o astfel de lansare ar fi trecut neobservată, dar s-a aflat că directorul International Investment Bank are legături strânse cu agenţiile de spionaj ale Kremlinului, iar pe de altă parte, Parlamentul ungar i-a acordat băncii imunitate în cazul anchetelor poliţiei sau ale organelor fiscale. Toate acestea i-au făcut pe observatorii occidentali să tragă concluzia că banca ar putea fi folosită ca bază pentru spionajul rus pe teritoriul Uniunii Europene, conchide New York Times.
La cinci ani de la anexarea Crimeii, Rusia sărbătorește „reunificarea”, titrează FRANCE 24, amintind că
aşa-zisa realipire a peninsulei este în continuare nerecunoscută de Kiev şi condamnată de comunitatea internaţională. Premierul rus, în schimb, a declarat că, cităm, „Crimeea va rămâne pentru totdeauna parte a Rusiei, iar sancţiunile economice, presiunile politice şi ameninţările militare la adresa Moscovei sunt inutile. Suntem împreună şi vom fi pentru totdeauna” – a afirmat Dmitri Medvedev, preluat de TASS. De la Kiev, Ukrainska Pravda subliniază că anexarea a fost făcută în mod ilegal şi îl citează pe reprezentantul special al Departamentului de Stat al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, care reiterează faptul că Washingtonul sprijină cu fermitate suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și nu va recunoaşte niciodată controlul Kremlinului asupra Crimeii”.
„Aflat sub presiune pe plan intern, guvernul lui Vladimir Putin a decis să dilueze manifestările legate de sărbătorirea a cinci ani de la anexarea Crimeei”, transmite corespondentul Reuters, care anunţă că „Putin a inaugurat două centrale electrice, tăind astfel ultimul cordon ombilical al Crimeei cu Ucraina: dependenţa de energie”. Aceleaşi două centrale sunt implicate însă într-un scandal internaţional, după ce compania germană Siemens a anunţat că turbinele produse de ea au fost instalate în centralele din peninsulă fără ştiinţa companiei şi cu încălcarea sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană Rusiei, reaminteşte agenţia britanică.
(R. Lambru, Agenţia de presă RADOR)
