Potrivit celui mai recent raport al revistei americane Forbes, pe lista miliardarilor lumii figurează 98 de cetăţeni ruşi. Acest număr este cu opt mai mic decât anul trecut, însă din anul 2011 pentru prima dată au ajuns printre cei mai bogaţi oameni, ruşi a căror avere depăşeşte 20 de miliarde de dolari. S-a schimbat şi clasamentul în ceea ce priveşte lista celor mai bogaţi ruşi. Pe primul loc a urcat directorul general al firmei Novatek, Leonid Mikhelson. Firma Novatek se ocupă cu exploatarea şi lichefierea gazelor naturale în Peninsula Iamal şi a ajuns să fie a doua cea mai mare întreprindere în domeniu, după Gazprom. Novatek se dezvoltă spectaculos, după ce a investit câteva miliarde de euro în exploatare şi în construcţii navale. Anul trecut Novatek a încheiat un contract de colaborare cu Siemens, iar averea lui Mikhelson a crescut de la 18 miliarde la 24 de miliarde de dolari. Cu aceasta performanţă, acesta ocupă locul 32 în topul celor mai bogați oameni din lume. Pe locul doi „a căzut” Vladimir Lisin cu „modesta” sumă de 21,3 miliarde de dolari, care în topul mondial ocupă poziţia 45. Lisin este proprietarul Combinatului Metalurgic Novolipeţki, iar la rândul ei această firmă este acţionarul principal al celui mai mare producător de oţel din Rusia, Fletcher Group Holdings Limited. Pe locul al treilea în Rusia şi pe locul 47 în lume îl găsim pe Vaghit Alekperov cu o avere de 20,7 miliarde de dolari. El este acţionarul principal al firmei Lukoil (exploatare şi distribuţie de gaze şi ţiţei). Lukoil, împreună cu firma italiană ENI a încheiat un contract pentru câțiva zeci de ani cu Mexic pentru cercetarea şi exploatarea surselor de gaze naturale în această ţară. Tot cu o avere de peste 20 de miliarde de dolari figurează pe listă şi Aleksei Mordaşov, acţionarul principal al firmei Severstal (producţia de oţel şi construcţii de maşini). Ceilalţi miliardari au în principal interese în industria de gaze, ţiţei, industrie chimică şi energetică. Îl mai găsim pe listă pe Roman Abramovici, cunoscutul proprietar al echipei de fotbal Chelsea, care şi-a consolidat poziţia. Averea sa a crescut într-un an de la 10,2 miliarde de dolari la 12,4 miliarde.
Desigur, cei mai bogaţi ruşi încă nu pot concura cu oamenii de afaceri americani. Proprietarul firmei Amazon (cărţi electronice), Jeff Bezos are nu mai puţin de 131 de miliarde de dolari, sumă ce reprezintă aproximativ de cinci ori mai mult decât averea lui Mikhelson. Fondatorul Microsoft, Bill Gates deţine impresionanta sumă 96,5 miliarde de dolari, iar investitorul Warren Buffet – 82,5 miliarde.
Potrivit cotidianului maghiar Népszava îmbogăţirea spectaculoasă a unor oameni de afaceri ruşi nu este străină de politică. Atunci când preşedintele Lukoil, Vaghit Alekperov a fost întrebat cine va fi urmaşul său la conducerea firmei atunci când va sosi timpul să se retragă, a spus că nu ştie, dar este sigur că ar mai vrea să lucreze împreună cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin. Acesta a afirmat că de un sfert de secol există „un dialog permanent” între el şi Putin şi acest lucru garantează dezvoltarea stabilă a firmei. Alekperov doreşte să păstreze această relaţie şi după ce se va retrage din fruntea trustului. Potrivit surselor publicaţiei amintite, Alekperov a fost mai sincer, dar toţi miliardarii ar fi putut să facă declaraţii similare. Relaţia bună cu preşedintele rus este o precondiţie a succeselor în afaceri. Au trecut acele vremuri când oligarhii conduceau din umbră iţele politicii. Influenţa economicului asupra politicii a luat sfârșit atunci când Mihail Hodorkovski a fost arestat, condamnat, după care forţat să părăsească Rusia. După acest moment mulţi oameni de afaceri care nu aveau relaţii bune cu Putin au plecat de bunăvoie din ţară. Ceilalţi au înţeles mesajul venit de la Kremlin şi s-au aliniat lângă preşedintele rus.
Aceasta înseamnă că aceşti magnaţi sunt oricând dispuși să-l sprijine financiar sau cu competenţele lor pe Vladimir Putin. Anul trecut, în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, firmele prietenoase puterii i-au mobilizat pe angajaţi să participe la vot şi să-l voteze pe Putin. În schimbul acestui ajutor, companiile conduse de oligarhi au beneficiat de comenzi de la stat, iar plata lucrărilor a fost întotdeauna generoasă. Din acest motiv, o parte a presei ruse consideră că oamenii de afaceri în cauză nici nu se pot numi oligarhi, pentru că sunt doar slujitori ai unui regim şi nu pot influenţa deciziile acestuia.
Székely Ervin, Rador
