„Haosul Brexit devine un haos şi mai mare cu cât termenul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se apropie”, constată Washington Post. Miercuri, premierul Theresa May i-a trimis preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, o scrisoare prin care cere amânarea Brexitului până la data de 30 iunie, scrie Business Insider. În replică, Donald Tusk declară că Uniunea Europeană va fi de acord cu această amânare, doar dacă acordul de ieşire din UE negociat de May cu Bruxelles-ul va fi adoptat de parlamentul britanic, notează Bloomberg. „Nicio amânare a Brexitului, fără un proiect clar”, este şi opinia preşedintelui francez, Emmanuel Macron, citat de Le Point, în timp ce Express vede în această declaraţie intenţia Franţei de a se opune amânării, forţând un Brexit fără acord. O prelungire după data de 23 mai este complicată şi din punct de vedere juridic, observă La Libre Belgique, explicând că dacă Regatul Unit nu va organiza alegeri euraparlamentare va încălca Tratatul Uniunii și va trebui deschisă o procedură de infringement. Între timp, la nivel economic lucrurile par a fi şi mai dramatice. Financial Times scrie că Marea Britanie ar putea pierde active financiare de 1 trilion de lire sterline din mutarea unor companii în alte ţări ale Uniunii Europene, iar Le Figaro vorbeşte de pierderea a 7.000 de locuri de muncă numai în Londra.
Viktor Orban a primit miercuri o lovitură puternică, după ce partidul său, FIDESZ, a fost suspendat temporar din Partidul Popular European. Decizia luată cu o foarte largă majoritate (190 pentru, 3 împotrivă) „vine după luni de relaţii tensionate între Orban şi familia popularilor europeni şi la mai bine de cinci ani de când Parlamentul European a formulat pentru prima dată oficial îngrijorări cu privire la statul de drept din Ungaria”, notează Politico. În opinia The Guardian, decizia PPE este „un test pentru dorinţa Uniunii Europene de a lua atitudine faţă de atacurile împotriva statului de drept”. Frankfurter Allgemeine Zeitung observă că „nu doar PPE se confruntă cu cazuri problemă”, explicând că „social-democraţii deţin în Parlamentul European trei partide a căror atitudine faţă de democraţie şi statul de drept este îndoielnică”. „Cel mai mare partid este PSD din România cu 13 deputaţi. Acest partid încearcă din momentul câştigării alegerilor din 2016 să domine justiţia şi să modifice legile în aşa fel încât o combatere eficientă a corupţiei să devină imposibilă”, scrie ziarul german. Şi „partidul socialist BSP din Bulgaria este un factor incomod, deoarece din rândurile acestuia provine preşedintele social-democraţilor europeni, Serghei Stanişev. În perioada când a fost premier, în urmă cu zece ani, Bulgariei i-au fost refuzate fondurile europene la puţin timp după aderarea la Uniune din cauza numeroaselor acte de corupţie” mai scrie Frankfurter Algemeine Zeitung, amintind că şi partidul socialist din Slovacia, Smer, este un caz problemă, fiind suspendat deja o dată, în urmă cu zece ani, de social-democraţii europeni din cauza formării unei coaliţii cu extrema dreaptă.
The Guardian anticipează că Viktor Orban şi aliaţii lui populişti nu vor avea câştig de cauză nici în alegerile europarlamentare. Tema migraţiei aleasă drept tema centrală a campaniei lor electorale nu este o îngrijorare dominantă pentru multe ţări, scrie cotidianul britanic, analizând rezultatele unui sondaj realizat de think-tank-ul Consiliul European pentru Relaţii Externe şi de YouGov. Astfel, în Europa Centrală, „polonezii, ungurii şi românii sunt mult mai îngrijoraţi de corupţia guvernului decât de afluxul ipotetic de străini. Iar în Polonia, Republica Cehă şi Slovacia, alegătorii preocupaţi în primul rând de corupţie vor vota cu o probabilitate mai mare decât cei care se tem de imigraţie”. Astfel, „contrar opiniei larg răspândite, s-ar prea putea ca ţări ca Slovacia, Polonia şi România să aducă veşti bune pentru proeuropeni la aceste alegeri”, conchide The Guardian. În plus, oamenii din Europa Centrală sunt mult mai îngrijoraţi de cei care pleacă, şi mai puţin de cei care vin, iar „depopularea şi declinul demografic sunt veritabila tragedie” a acestei regiuni, mai scrie ziarul britanic.
Ideea este împărtăşită şi de Bloomberg care sub titlul „Un stat din UE, căminul îndepărtat a milioane de oameni, are nevoie ca lucrătorii săi să se întoarcă rapid” scrie despre pierderile masive de capital uman pe care România le-a înregistrat în ultimii ani. „Potrivit Naţiunilor Unite, până în 2017, România a pierdut 3,4 milioane de cetăţeni în decursul a 15 ani de migraţie, mai mulţi decât oricare altă ţară din lume care nu se află în război. Potrivit prognozei din martie, problemele economice provocate de aceste plecări se vor agrava şi mai mult”. „Ca în cea mai mare parte a Europei de Est, exodul românilor a avut drept rezultat micşorarea pieţei muncii, un fenomen care se agravează din cauza unui declin demografc pe termen lung. Iar piaţa are nevoie ca lucrătorii să se întoarcă acasă, şi încă repede”, conchide Bloomberg. (Carolina Ciulu)/cciulu
