Tema Brexit continuă să ţină capul de afiş în presa internaţională. Ziarele străine acordă totodată atenţie turneului european al preşedintelui chinez Xi Jinping.
Doamna May „şi-a petrecut ziua (de joi) fără a reuşi să-i convingă pe liderii europeni că franciza va fi salvată de un al treilea vot” al legislatorilor britanici, constată The Guardian sub titlul „Apocalipsă să fie, atunci. Dar nu acum, ci probabil săptămâna viitoare”. Înainte de prezenţa sa la Bruxelles pentru a cere o amânare a ieşirii ţării sale din UE, premierul britanic a reuşit să-i înfurie pe parlamentarii din Regatul Unit, acuzându-i de impasul politic în care s-a ajuns la Londra, scrie Financial Times. Din Germania, Handelsblatt apreciază că „această greşeală ar putea fi ultima pe care o face dna May în funcţia de şef al guvernului” şi punctează că premierul britanic „a făcut unele greşeli grave în cariera sa politică, inclusiv faptul că nu le-a spus oamenilor clar care sunt consecinţele Brexit”. Aceste consecinţe sunt evidenţiate de un studiu al institutului german Bertelsmann, potrivit căruia „în cazul unui Brexit fără acord, Regatul Unit ar pierde 57,3 miliarde de euro pe an, adică aproape 900 de euro de fiecare locuitor, iar Uniunea Europeană ar fi penalizată cu 40,4 miliarde”, relatează Le Figaro. Iar în cazul unei ieşiri reglementate din blocul comunitar, „scenariul abia dacă se îndulceşte”, implicând pierderi „doar” de 32 de miliarde de euro anual pentru britanici şi respectiv de 22 de miliarde pentru Europa, adaugă acelaşi cotidian francez. În pagubă ar ieşi şi Irlanda, a cărei populaţie ar avea de suportat „costuri de 720 de euro pe cap de locuitor anual”, precizează Irish Times cu referire la acelaşi studiu german. Şi totuşi, după cum citim în The Telegraph, Banca Angliei este optimistă că economia regatului insular „se întăreşte în condiţiile în care 80% din afacerile britanice se declară pregătite pentru o ieşire fără acord”. În privinţa amânării cerute de Theresa May, europenii se tem că dacă legislatorii de la Londra nu vor ratifica în prealabil acordul de retragere, procesul decizional al blocului ar fi compromis, remarcă The Times. Le Monde constată că „înainte cu o săptămână de data programată pentru divorţul de UE, 29 martie, gestionarea britanică a Brexit ţine deopotrivă de tragedia shakespeare-iană şi de accidentul industrial” şi „ameninţă să se transforme în dezastru dacă ţara va fi brusc plonjată în vidul juridic şi supărător al barierelor vamale, din lipsa unui acord cu cei 27 de vecini de pe continent”. Un scenariu care cu siguranţă nu este ceea ce şi-ar dori mulţi din alegătorii britanici, după cum demonstrează petiţia de revocare a Brexitului, semnată de mai mult de un milion de insulari, după cum notează Washington Post. La acelaşi summit de la Bruxelles la care au discutat despre Brexit, liderii europeni şi-au reconsiderat poziţia faţă de China, analizând posibilitatea introducerii unor restricţii comerciale şi situaţia securităţii cibernetice, reliefează EUobserver. Demersul are loc de altfel în timp ce preşedintele Xi Jinping se află în Italia, în cadrul unui turneu care include şi Franţa. „Dacă preşedintele italian Mattarella recunoaşte importanţa economică a unor parteneriate strânse între economia chineză şi cea italiană, este însă incontestabil că el a stabilit limite precise pentru consolidarea relaţiilor” dintre Roma şi Beijing, subliniază La Stampa. Iar sub titlul „Xi Jinping în turneu într-o Europă vigilentă, dar divizată în faţa Chinei”, Les Echos punctează că „nereuşind să reglementeze conflictul comercial cu SUA, China îşi intensifică eforturile de a-şi consolida legăturile cu Europa”. Cotidianul economic francez remarcă însă că un raport recent elaborat la Bruxelles „pune accent pe necesitatea de a regăsi un nou echilibru între deschidere şi protecţie” în faţa unei Chine „văzută adesea ca fiind ne-loială în chestiunile economice”. Iar de dincolo de ocean, „înainte de noua rundă de negocieri bilaterale, preşedintele Trump anunţă că SUA ar urma să menţină tarifele impuse mărfurilor din China o perioadă substanţială, chiar şi după convenirea unui acord”, relatează Wall Street Journal. Acelaşi jurnal american informează că preşedintele american şi-a declarat intenţia de a recunoaşte suveranitatea israeliană asupra Înălţimilor Golan, aceasta fiind „o cotitură politică abruptă în privinţa acestui teritoriu disputat, la câteva decenii după ce Israelul l-a cucerit de la Siria în cadrul războiului de şase zile”. Anexarea Înălţimilor Golan de către Israel „nu a fost niciodată recunoscută pe plan internaţional”, evidenţiază New York Times. Iar Le Monde observă că anunţul preşedintelui Trymp „are loc cu patru zile înainte de vizita la Casa Albă a premierului israelian, aflat în plină campanie electorală înaintea scrutinului din 9 aprilie”.
Adriana Buzoianu, RADOR
