La capitolul gânduri negative toţi suntem specialişti şi excelăm la acest subiect. Avem tendinţa de a scoate la suprafaţă în mod predominant gândurile negative atunci când avem câteva minute de linişte. Când amintirile ne invadează, de multe ori acestea sunt negative.
În opinia expertului în mindfulness Dana Predu, atunci când gândurile negative ne invadează existența, putem aplica 3 pași simpli astfel încât efectul de tip domino să nu se activeze de la un simplu gând nociv:
- Observă gândul, observă direcţia gândirii. Este un obicei pe care mintea îl tot repetă. Poţi să notezi în jurnal tiparul gândirii şi gândul respectiv.
2. Nu judeca gândul, nu-l suprima. Doar observă şi adu prezenţa în ceea ce se întâmplă acum.
3. “Provoacă gândul, şirul de gânduri” cu aceste întrebări: “Chiar îmi determină viitorul?, A fost chiar atât de rău sau memoria mă înşală?, Rezolv ceva dacă tot aduc gândurile negative în prezent?”
Dana Predu: Te îndemn să-ţi cultivi abilitatea de a alege un gând în detrimentul altuia. Conştientizează şi alege!
Atunci când partenerul nostru face ceva care de obicei declanșează un răspuns la luptă sau zbor (adică face un comentariu pe care îl percepem ca fiind critic sau jenant, dar nu este înțeles ca atare), putem reacționa mai calm și nu într-un fel care conduce la o luptă inutilă. O tehnică de mindfulness pe care o poţi aplica este focalizarea pe respirație.
“În timp ce îţi observi gândurile declanșate de amigdala, mută atenţia pe respiraţie. De fiecare dată când observi că te blochezi, readuci atenția la respirație și continui să observi până trece. În mindfulness, emoţiile nu sunt greşite sau rele dar dacă reacția nu este adecvată sau utilă situației, atunci este mai bine să o laşi să treacă. Încearcă să te concentrezi asupra respiraţiei remarcând din nou locul unde se află mintea. Adu-o cu blândețe și amabilitate în punctul tău de focus. Această tehnică este importantă pentru tine şi îţi poate aduce multiple beneficii. Poţi evita și alte situații negative sau distrugătoare care apar din cauza răspunsurilor tale de luptă sau de zbor şi te poate salva de efectele dăunătoare ale stresului prelungit în organism”, explică expertul în mindfulness Dana Predu.
Ce faci atunci când eşti obosit?
Daca privim un copil mic, identificăm cu uşurinţă când a intrat într-o stare de oboseală: începe să plângă, se supără cu uşurinţă, este irascibil, nimeni şi nimic nu-i poate face pe plac. Aici intervin părinții, bunicii, educatorii şi creeză toate condiţiile pentru odihnă şi reîncărcare cu energie.
“Noi ca adulţi am învăţat în timp să ne reprimăm sau să temperăm astfel de stări şi începem să ne ascundem oboseala. Fie că apelăm la cofeină, la dulciuri, poate la băuturi energizante, încercăm să continuăm task-urile zilnice. Corpul nostru s-ar putea să fie destul de obosit pentru odihnă, dar mintea noastră încă mai funcţionează. Ne gândim și ne îngrijorăm de toate lucrurile pe care trebuie să le facem până când se apropie deadline-urile”, declară trainerul Dana Predu.
Cum reacţionezi când eşti obosit?
Ascundem noi oboseala faţa de cei din jurul nostru sau faţă de noi, dar la fel ca atunci când suntem mici, dispoziția noastră se schimbă. Poate nu mai plângem cu lacrimi de crocodil sau nu ne mai tăvălim în mijlocul magazinului, dar dispoziţia se schimbă.
“Oboseala poate avea drept rezultat o capacitate scăzută de compasiune (pentru noi și pentru ceilalți), o judecată proastă, iar atunci când devine foarte rău, avem mai multe șanse de a avea accidente. Și totuși, nu observăm aceste schimbări de dispoziţie, le ignorăm şi eventual bem cofeină pentru a rămâne treaz, până când ne prăbușim. Am devenit atât de pricepuți să ne ascundem oboseala încât nici nu putem spune când este obligatoriu să ne odihnim. În timp, acest mod de a trăi ne va epuiza. Ne vom pierde în mod inevitabil sentimentul de bucurie și de liniște. Când suntem obosiți, lumea capătă nuanţe negru-gri. Dar, prin încetinirea și atenția acordată, putem începe să observăm din nou frumusețea vieții”, consideră trainerul Dana Predu.
Ascultă-ţi corpul și mintea!
Dacă rămânem alerţi la starea de prezenţă, putem auzi acele semnale subtile din trupurile și mințile noastre care ne spun că este timpul să ne odihnim. De exemplu, pot decide astăzi că doresc să devin mai sănătoasă acordând atenţie felului de a mânca, de a diminua obiceiurile nesănătoase sau dependenţele pe care le am. Pot cultiva un echilibru în viaţa mea prin mindfulness.
“De multe ori aceste decizii sunt luate în zile în care avem energii joase, dispoziţii scăzute sau când primim comentarii negative de la cei apropiaţi. Te poţi inventa în fiecare zi aşa cum îţi doreşti si ai nevoie. Găseşte resursele necesare pentru a decide ce este bine pentru tine, nu pentru ca aşa ţi-au spus alţii. Spre exemplu, decid să mănânc sănătos nu pentru că mi-a spus prietena mea bună ca ar fi timpul ci pentru că “EU vreau să încep să mănânc mai atent”, ”Ştiu că va fi benefic pentru mine”. De cele mai multe ori, când facem planuri de sănătate dintr-un loc de auto-respingere, ne punem deseori obiective nerealiste pentru noi înșine. Înseamnă că este puțin probabil să le realizăm și chiar mai puțin probabil să ne bucurăm de experienţă pe parcursul schimbării”, conchide expertul în mindfulness Dana Predu.
Notă: Mindfulness este starea de prezenţă, de conştientizare, de atenţie nemijlocită, acum şi aici. În acelaşi timp, este o tehnică de meditaţie. Studiile au relevat impactul său pozitiv asupra stării de sănătate, prin reducerea stresului, şi, implicit, a incidenţei bolilor provocate de acesta.
