Președintele chinez Xi Jinping a finalizat ieri turneul european (început joi, 21 martie la Roma) la Paris, unde s-a întâlnit cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Angela Merkel şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Scopul vizitei a fost unul economic, China încercând să obţină bunăvoinţa partenerilor europeni la proiectul său ambiţios de creare a noului drum al mătăsii. Vizita are o miză uriaşă, în contextul războiului economic dintre China şi SUA.
„Relaţiile dintre China şi Europa se caracterizează prin cooperare, şi chiar dacă mai există neînţelegeri şi competiţii, aceasta este o concurenţă benefică” – spunea preşedintele Xi Jinping ieri la Paris, citat de BFM TV. Cu toate acestea, raportul UE cu China nu este lipsit de probleme. Din acest motiv, cei trei lideri europeni şi-au armonizat poziţiile, mai ales după ce Italia a anunţat că se alătură proiectului infrastructural numit noul drum al mătăsii. Se pare că europenii sunt nemulţumiţi că în timp ce China îşi limitează importul produselor europene, mărfurile ţării cu 1,4 miliarde de locuitori invadează pieţele continentului nostru. Aceasta înseamnă că balanţa comercială a Uniunii Europene cu China este una negativă de ani de zile. Potrivit datelor înregistrate în anul 2017, unui import de 374,8 miliarde de euro, îi corespunde un export de doar 198,2 miliarde de euro. Situaţia este similară şi în cazul României. În anul 2017 ţara noastră – conform datelor Ministerului Economiei – a înregistrat cel mai mare deficit comercial faţă de China, în valoare de 2,36 miliarde de euro. Mai mult decât atât, potrivit opiniei experţilor, prin Cooperarea 16+1, influenţa chineză va creşte. După cum este cunoscut, în anul 2012 a fost stabilit aşa numitul format de cooperare economică 16+1, între statele din Europa Centrală şi de Est şi China. În această ordine de idei trebuie să amintim şi iniţiativa „Centura şi drumul” care vizează o serie de proiecte infrastructurale, creată şi finanţată de China în diferite ţări europene (este vorba practic de un precursor al noului drum al mătăsii).
„Avem opinii diferite şi dispute. Niciunul dintre noi nu este naiv. Noi respectăm China şi desigur aşteptăm de la marele nostru partener ca şi acesta să respecte unitatea europeană” – declara preşedintele francez. Cancelarul german împreună cu Jean-Claude Juncker a fost şi mai concret şi a spus că Europa ar dori să participe în proiecte chinezeşti, dar raporturile comerciale trebuie să se bazeze pe reciprocitate. Noul drum al mătăsii nu poate fi o stradă cu sens unic.
Se pune problema cum s-ar putea soluţiona mai eficient acest conflict economic dintre China şi UE care are la bază tendinţa de expansiune chineză? În stilul radical al preşedintelui Donald Trump, soluția ar fi majorarea drastică a taxelor vamale, sau prin negocieri. Având în vedere optimismul şi limbajul moderat care a caracterizat discuţiile cvadripartite de ieri, precum şi preconizatul summit China – UE care va avea loc la data de 9 aprilie, putem concluziona că europenii au ales cel de-al doilea scenariu. Putem aprecia ca un semn al bunăvoinţei că – aşa cum a aflat ieri BBC – Comisia Europeană nu a iniţiat excluderea firmei Huawei din construcţia reţelelor de comunicare G5, aşa cum au solicitat Statele Unite invocând riscuri de securitate. Numai că, oricât de mult şi-ar dori Emmanuel Macron, statele europene nu sunt unite în aceste chestiuni. Când vine vorba de interese naţionale, atunci acestea au prioritate faţă de cele comunitare. Cu privire la acest aspect a atras atenţia ministrul de externe german, Heiko Maas, declarând că „dacă unele ţări cred că fac afaceri bune cu chinezii, într-o zi s-ar putea să se trezească că nu mai sunt independente”. În trecut, ţările central şi est europene au fost acuzate că iniţiativa 16+1 este de fapt un cal troian prin care i-au permis Chinei să pătrundă în Europa. Acum Italia este acuzată că s-a alăturat proiectului noul drum al mătăsii fără să se consulte celelalte ţări membre, chiar dacă la Paris nici Macron şi nici Merkel nu au exclus participarea ţărilor lor în acest proiect, cu siguranţă profitabil.
Potrivit estimărilor, cu ocazia vizitei lui Xi Jinping s-au semnat contracte în valoare de 40 de miliarde de euro, de exemplu Airbus va vinde Chinei 300 de avioane. Cu astfel de ocazii nu sunt amintite îngrijorările pentru încălcarea drepturilor omului, şi niciun lider european nu a simţit nevoia să vorbească de abuzurile comise împotriva minorităţii musulmane uyghur, ai căror membri sunt închişi în tabere de reeducare, şi nici despre corupţia din administraţia chinezească nu s-a mai discutat.
Székely Ervin, Rador
