Brexitul rămâne în centrul atenţiei presei internaţionale. Ziarele străine scriu însă şi despre relaţiile Occidentului cu China şi despre anunţul făcut de India privitor la testarea unei arme spaţiale.
„Theresa May le-a promis parlamentarilor conservatori că va demisiona din funcţia de premier înainte de următoarea etapă a negocierilor privind Brexit, în încercarea de a-i determina pe eurosceptici să susţină acordul de retragere negociat de ea”, relatează The Guardian. Ziarul londonez precizează că deşi doamna May „nu a precizat data plecării sale”, probabil că aceasta se va întâmpla „înainte de toamnă”. The Telegraph prezintă o listă cu eventualii succesori ai doamnei May, iar pe prima poziţie figurează fostul ministru de externe Boris Johnson.
În orice caz, dincolo de efervescenţa de la Londra, de la Bruxelles, citat de Financial Times, şeful Consiliului European îi „avertizează pe eurodeputaţi că este necesar să fie dispuşi să accepte o amânare de durată a ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar, în caz contrar riscând să ‘îi trădeze’ pe alegătorii proeuropeni”. Aceştia „trebuie să simtă că sunt reprezentaţi de aleşii de la Bruxelles, pentru că ei sunt europeni”, explică Donald Tusk, în vreme ce negociatorul-şef al UE pe tema Brexit se declară „destul de sigur că nu acum, dar peste câteva generaţii, va avea loc o revenire a Marii Britanii în familia naţiunilor europene”, acolo unde „îi este locul”, reţine ziarul londonez. După părerea aceleiaşi gazete de pe malul Tamisei, pentru economia globală „este pe cale să înceapă secolul Asiei”. „Regiunea a stârnit invidia Europei în secolul XVII şi lumea este pe punctul de a închide bucla”, reliefează cotidianul britanic. La finalul vizitei făcute de preşedintele primei puteri asiatice în ascensiune, China, în Franţa, Le Figaro scrie că „la Elysee, numărul unu chinez, cancelarul german şi preşedintele Comisiei Europene s-au pus de acord asupra temei scumpe lui Emmanuel Macron, a apărării multilateralismului, brutalizat de Donald Trump”. „În termeni de afişare, obiectivul acestei întâlniri inedite pare a fi fost atins”, conchide ziarul francez. Mai puţin convins, Le Soir observă că deşi cei trei lideri europeni „i-au vorbit despre concertare preşedintelui chinez, ei nu au obţinut nimic concret de la Xi Jinping”. Pe scurt, liderii Europei i-au comunicat Chinei că „trebuie să joace corect în planul comerţului” şi să nu folosească „noua sa avuţie pentru a diviza UE”, evidenţiază The Times. Frankfurter Allgemeine Zeitung constată însă că „Europa şi China sunt unite în neîncredere”, în vreme ce „ţările din UE nu au deloc o poziţie unitară” în privinţa Beijingului. Iar pe de altă parte, Le Monde subliniază că „rivalitatea sino-americană se joacă pe reduta Europei centrale şi de est” şi că „Statele Unite nu au intenţia de a lăsa câmp liber de acţiune ofensivei ‘noilor drumuri ale mătăsii’ chineze în ţările europene foste comuniste”. O altă putere asiatică în ascensiune, India stârneşte şi ea interesul ziarelor străine, prin anunţul făcut de premierul Narendra Modi despre testarea unei arme antisatelit. New York Times apreciază că „dacă se va confirma, succesul testului ar putea destabiliza balanţa puterii dintre India şi Pakistan şi ar putea escalada rivalitatea cu China”. The Guardian notează că anunţul premierului de la New Delhi are loc în plină campanie electorală, într-o „perioadă în care guvernul are restricţii asupra temelor pe care le poate promova” şi „a atras critici, alături de laude pentru specialiştii în tehnologia spaţială ai Indiei”. Iar Wall Street Journal face socoteala că India devine astfel „a patra ţară care şi-a dovedit capacitatea de a susţine un război în spaţiul cosmic”, după SUA, Rusia şi China.
Presa internaţională inserează şi câteva articole despre ţara noastră. Ca urmare a declaraţiei făcute la Washington de premierul Dăncilă despre mutarea ambasadei României la Ierusalim, Euractiv notează că „preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost silit să-şi anuleze vizita în Maroc, planificată pentru săptămâna aceasta, la cererea părţii marocane”. Din Iordania, ziarul Al Bawaba face o analiză a consecinţelor anunţului făcut de şeful guvernului român asupra relaţiilor româno-iordaniene. „Una dintre primele acțiuni concrete în linie cu decizia Maiestății Sale a fost cea a Camerei de Comerț a Iordaniei, care a anulat un forum de afaceri iordaniano-român, precum și alte întruniri ce ar fi urmat să aibă loc la București”, punctează cotidianul iordanian. În încercarea de a explica anunţul făcut de România privind mutarea ambasadei sale la Ierusalim, Liberation opinează că „declaraţia de duminică a premierului român amestecă considerente diplomatice şi o mobilizare împotriva antisemitismului”. Oricum, Times of Israel explică „de ce este prematur să sărbătorim transferul ambasadei României” la Ierusalim. Schimbând registrul, agenţia de presă Reuters relatează că potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă, „guvernul României va reduce un impozit criticat pe activele bancare financiare și-l va decupla de la dobânzile pieței banilor, la trei luni de la aprobarea lui, însă va menține majoritatea măsurilor din sectorul energetic”./abuzoian/aionescu
Adriana Buzoianu, RADOR
