Acordul de Brexit continuă să genereze dezbateri aprinse, turbulenţe politice, cu efect asupra economiei – este tabloul pe care îl descrie azi presa internaţională. În ciuda unei opoziţii extinse, premierul britanic, Theresa May, va face astăzi o nouă încercare de a salva muribunda sa strategie de Brexit, supunând pentru a treia oară votului Parlamentului de la Londra acordul de retragere din Uniunea Europeană – scrie „Financial Times”. Theresa May şi-a oferit demisia în schimbul votului parlamentarilor – adaugă ziarul britanic şi precizează că, dacă acordul de Brexit va fi votat, Marea Britanie va evita retragerea fără acord din UE pe 12 aprilie şi va ieşi din blocul european pe 22 mai, conform unei decizii a Consiliului European. „Theresa May caută sprijin pentru acordul său de Brexit” – scrie şi „The Telegraph”, dar subliniază că preşedintele Camerei Comunelor, John Bercow, a insistat că o a treia moţiune va trebui să fie semnificativ diferită de celelalte două supuse votului până acum. „The Guardian” se întreabă ce va urma dacă acordul nu va fi votat de Parlamentul britanic. „Ar putea, foarte probabil, urma alegeri generale”, subliniază publicaţia şi atrage atenţia că „sunt, însă, două obstacole mari. Unul este acela că alegerile înainte de finalizarea unui nou acord de Brexit necesită obligatoriu o prelungire a ieşirii din UE. Al doilea obstacol ar fi că, într-o astfel de situaţie, Marea Britanie va trebui să participe la alegerile europarlamentare din mai, o bătălie electorală pe care niciun partid nu o agreează”, punctează ziarul. „New York Times” este de părere că „Theresa May şi-a oferit capul pe tavă pentru acordul de Brexit, dar s-ar putea să nu fie suficient”. „Theresa May pare că renunţă la luptă, dar o face într-un stil foarte personal: şi-a oferit demisia în schimbul unei concesii titanice: acordul pe care ea l-a negociat cu UE. A fost ultima carte pe care a jucat-o”, conchide ziarul american. „Sacrificiul pe care Theresa May vrea să îl facă s-ar putea dovedi inutil”, este de părere „Le Monde”. De la Londra, „The Independent” scrie: „Un Brexit fără acord ar fi o flagrantă abandonare a îndatoririlor parlamentarilor”. Citând personalităţi ale mediului de afaceri din Marea Britanie, ziarul comentează: „Parlamentarii vor fi vinovaţi dacă Marea Britanie se rupe de UE fără un acord. Mediul de afaceri şi comunităţile din întreaga ţară sunt nesigure şi nu ştiu când va începe viitorul, nu mai vorbim de ce va conţine acel viitor”.
Peste ocean, SUA au cerut Rusiei să îi retragă pe cei aproape 100 de specialişti militari care au sosit recent în Venezuela. „Rusia a avertizat SUA că trupele sale din Venezuela vor rămâne în această ţară atât cât va fi necesar regimului lui Nicolas Maduro şi nu reprezintă o ameninţare pentru nimeni”, scrie „Le Figaro”. „Tonul între Washington şi Moscova s-a tensionat ca în cele mai ‘fierbinţi’ ore ale Războiului Rece”, punctează publicaţia franceză şi explică: „Vicepreşedintele american, Mike Pence, a declarat că prezenţa militarilor ruşi la Caracas reprezintă ‘o provocare din partea Kremlinului’, iar secretarul american de stat, Mike Pompeo, a afirmat că este ‘o intruziune persistentă a personalului militar rus, menită să sprijine regimul ilegal al lui Nicolas Maduro”. Rusia a replicat, afirmând că declaraţiile vicepreşedintelui american sunt „obraznice, o tentativă complet arogantă de a dicta unui stat suveran”, scrie „Washington Post”, citând purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe. „Relaţiile Rusiei cu unele state nu ar trebui ‘deranjate’ de alţii, mai ales că Rusia doreşte să se bazeze pe respectul reciproc privind dreptul de a-şi construi în mod independent relaţii cu alte ţări”, scrie şi „Kommersant”, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin. „Rusia nu se amestecă în treburile interne ale Venezuelei şi speră că şi alte ţări îi vor urma exemplul şi vor permite venezuelenilor să îşi decidă propria soartă”, punctează ziarul rus.
Pe fondul turbulenţelor politice la nivel global, economia are de suferit. „Zona Euro este în mod periculos expusă la furtuni economice, din cauza erorilor politice”, avertizează directorul FMI, Christine Lagarde, citată de „The Telegraph”. „Zona Euro nu este suficient pregătită pentru a înfrunta o următoare criză economică, afirmă şefa FMI, formulând această avertizare în condiţiile în care perspectivele economiei mondiale se înrăutăţesc”, scrie şi „Kathimerini”. Chiar dacă recunoaşte că „uniunea monetară este mai rezistentă decât în urmă cu 10 ani”, Christine Lagarde aminteşte că după „furtuna violentă suferită în timpul crizei economice globale” din 2008 „multe familii şi companii mai poartă încă urme dureroase”, ceea ce reprezintă „o sursă pentru inegalităţi economice între statele-membre, dar şi în interiorul aceleiaşi ţări”, conchide ziarul elen. Prognozele pentru Zona Euro au fost revizuite negativ şi de Standard & Poors – relevă „Naftemporiki” din Grecia. Agenţia S&P estimează că economia în uniunea monetară va creşte în acest an doar cu 1,1% şi nu cu 1,6%, cât estimase în noiembrie. „Este tras un semnal de alarmă puternic mai ales pentru Germania și Italia, prima și, respectiv, a treia economie ca mărime a Zonei Euro, pentru că în aceste ţări încetinirea va fi mai abruptă, performanța lor fiind mult sub medie”, explică S&P, citată de ziarul elen. Sub titlul „Durerile crescânde ale României nu fac decât să revină”, „Reuters” face o analiză economică a ţării noastre. „Cu doi ani în urmă, creşterea economică a României o depăşea pe cea a mai tuturor statelor europene asemănătoare, dând speranţa că, în cele din urmă, ţara profită de întreg potenţialul populaţiei sale de 20 de milioane de oameni şi de propriile sale rezerve de petrol şi gaze. Saturată, însă, de o serie de stimulente, dezvoltarea slăbeşte acum din nou cu rapiditate, astfel încât unii analişti se tem de un nou apogeu, urmat de prăbuşire”, este de părere Reuters. Citând poziţia Comisiei Europene, Reuters conchide: „Încrederea investitorilor e erodată de continua instabilitate legislativă, de imprevizibilul deciziilor, de calitatea instituţională scăzută şi de slăbirea continuă a luptei împotriva corupţiei”/mbaciu/avladucu
(Magda Baciu – RADOR)
