Marţi, 2 aprilie, se împlinesc 30 de ani de la trecerea la cele veşnice a lui Tudor Vornicu, gazetar, comentator sportiv la radio şi remarcabil realizator de programe TV. El are merite incontestabile în modernizarea Televiziunii Române şi la realizarea unor emisiuni de divertisment extrem de apreciate dar şi la înfiinţarea unor manifestări culturale de mare anvergură care au rezistat timp de mai mulţi ani, cum este Festivalului de muzică „Cerbul de Aur”.
La fel de adevărat este faptul că, în acea epocă a compromisurilor, numele său a fost asociat cu Securitatea, însă conform altor opinii, el a îndeplinit doar câteva misiuni mărunte legate de aceasta, intrând apoi în dizgraţia regimului comunist.
Tudor Vornicu s-a născut la 29 ianuarie 1926, la Angheleşti, judeţul Vrancea, într-o familie modestă, tatăl său fiind învăţător. Familia din partea mamei era de origine italiană, sosită în România în anul 1892, bunicul său a fost administratorul moşiei prinţului Mavrocordat, iar unul dintre unchi a fost proprietarul fabricii de sticlă “Azuga”.
În anul 1930, familia va fi nevoită să se strămute în Delta Dunării, iar copilul Tudor va schimba des școala: Galați, Tulcea, apoi București, la licee de renume, pentru ca în anul 1945 să ia Bacalaureatul, cu rezultate foarte bune, la Liceul „Gheorghe Șincai” din Capitală.
În tinereţe a practicat rugby, la echipa bucureşteană Pandurii Tudor Vladimirescu, atletism – probe de viteză şi obstacole – şi tir.
În anul 1948 devine reporter la ziarul “Sportul popular” – fiind coleg cu Max Bănuş şi Emanuel Valeriu – unde lucrează până în anul 1956, în această perioadă fiind şi colaborator la emisiunile sportive ale Radiodifuziunii Române, în anul 1950 devine absolvent al Academiei Comerciale, în anul 1953 scrie la revista Stadion, iar din 1956 devine reporter la „Scânteia”.
În anul 1959 este numit ataşat cultural la Ambasada României din Paris, iar un an mai târziu este corespondent la Paris pentru agenţia de presă Agerpres.
Tudor Vornicu participă, din această postură, la mari evenimente culturale internaţionale, în 1961 este trimis special la faimosul „Proces Eichmann”, de la Ierusalim, a comentat Olimpiadele de la Roma din 1960 şi Melbourne, în 1964 – acestea fiind subiectele a două cărţi pe care le-a scris Vornicu -, a transmis, de la faţa locului, momentul în care Charles de Gaulle devenea cel de-al 18-lea preşedinte francez, a relatat în direct despre vizita lui Nikita Hruşciov, succesorul lui Stalin, la Paris şi a intrat în contact cu mari nume ale lumii artistice şi culturale occidentale.
Anii petrecuți la Paris l-au molipsit de microbul televiziunii, avându-l ca model pe Leon Zitrone personalitate de prim rang, timp de mai mulţi ani, a Televiziunii Franceze.
În anul 1965 este rechemat de la Paris şi este numit şef al redacţiei Actualităţi a Televiziunii Române, instituţie în cadrul căreia a militat pentru un proces de modernizare, după model francez, mai ales prin introducerea unor emisiuni de divertisment de calitate.
În televiziune a fost, mai apoi, redactor-şef la redacţia emisiunilor culturale, director de programe şi director adjunct al TVR.
Tudor Vornicu a realizat mai multe emisiuni de divertisment, magazine culturale şi programe de tip variete, deosebit de apreciate în acea perioadă, fiind şi director coordonator al Festivalului Cerbul de Aur.
Printre emisiunile pe care le-a realizat se numără „De la A la… Infinit”, „Studio N”, „Mozaic duminical”, „Fotograme din realitate”, „Album duminical”, „Post Meridian”, „Punct”, „Contrapunct”, „Gala Desenului Animat”, „Metamorfoze”, „Cum vă place?” sau „Parada duetelor”.
Mulţi dintre noi rememorează cu nostalgie şi Revelioanele realizate de Tudor Vornicu, la care au participat ani la rând, cei mai importanţi artişti ai ţării.
La 20 iulie 1969, a transmis în direct la televiziune, alături de Andrei Bacalu și Ion Petru, unul dintre cele mai importante evenimente, primul pas al omului pe Lună, însă s-a reamarcat şi prin interviuri de excepţie realizate cu mari personalități ale vremurilor, cum au fost Charles de Gaulle, Tudor Arghezi, G.A.Nasser al Egiptului, Ion Popescu Gopo, împăratul Haile Selassie al Etiopiei sau Corneliu Coposu.
Fire perfecţionistă, Tudor Vornicu pierdea nopţi în şir muncind la emisiunile pe care le gândise iar pregătirea programelor de Revelion îl secau efectiv de puteri, după cum spuneau apropiaţii.
A fost căsătorit, prima dată, cu Ella Şoş, fostă campioană la aruncarea discului, care s-a numărat printre primele trei săritoare la înălţime între 1950 şi 1956 şi a fost prezentă pe podium de nu mai puţin de 15 ori.
Cea de-a doua sa soţie a fost Lucia Radu, multiplă campioană naţională şi internaţională la atletism, cu care s-a căsătorit în anul 1958, la Paris. Cei doi au divorţat în anul 1963.
S-a recăsătorit pentru a treia şi ultima oară cu Mariana Vasilescu, femeia care îi va dărui doi copii, pe Smaranda şi pe Bogdan.
În anul 1978 a primit Marele premiu „Antena de chihlimbar” la Festivalul Internațional de Programe Muzicale de la Sopot, pentru „Ocolul lumii în 20 de melodii” iar în 1988, a obţinut Premiul special al juriului ACIN 1988 pentru întreaga activitate și pentru contribuția deosebită adusă la crearea unei școli a documentarului românesc de televiziune.
Tudor Vornicu a murit la 2 aprilie 1989, la București, la scurtă vreme după ce fusese marginalizat în televiziune. Trei zile mai târziu a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, fiind condus pe ultimul drum de o muţime imensă de oameni care l-au preţuit.
În anul 2008, a apărut, la Editura Terra din Focşani, volumul biografic „Tudor Vornicu”, scris de Annie Muscă, lansarea având loc vineri, 21 martie 2008, la Sala Radio din Bucureşti, în organizarea Societăţii Române de Radiodifuziune.
„Dintr-o lungă listă de personaje care mai de care mai interesante, hazardul a făcut ca Tudor Vornicu să fie primul. Poate şi pentru faptul că s-a născut undeva în Vrancea… Dar, mai mult decât atât, m-a incitat destinul celor două familii – Gianetti şi Vornicu – din îngemănarea cărora s-a născut Tudor Vornicu. A fost suficient să ajung o dată pe urmele bunicilor lui Tudor, în Angheleştii Vrancei, şi am fost cucerită de poveştile celor care i-au cunoscut pe italienii din Piemonte şi pe Vornicii din ţinutul Adjudului. Aşa a început biografia lui Tudor Vornicu”, mărturisea autoarea, la 28 mai 2014, la Radio România Cultural, în cadrul emisiunii „Născut în România”, realizată de Mariana Ciolan.
Casa de Cultură din Adjud îi poartă numele, la televiziune există studioul „Tudor Vornicu”, un premiu pentru umor îi poartă, de asemenea, numele, Cupa „Tudor Vornicu” este un turneu de fotbal în sală iar Asociaţia Presei Sportive acordă celor mai buni realizatori de emisiuni de profil, Premiul „Tudor Vornicu”.
