Camera inferioară a parlamentului britanic a respins toate propunerile alternative la acordul negociat de către guvernul britanic cu Uniunea Europeană privind condiţiile ieşirii Marii Britanii din UE (Brexit) potrivit votului desfăşurat azi noapte – transmis în direct de televiziunea BBC. În urmă cu o săptămână legislativul britanic a adoptat o iniţiativă parlamentară a deputatului conservator Sir Oliver Letwin, potrivit căreia parlamentul poate să decidă in mod independent cu privire la propunerile alternative la acordul Brexit al guvernului, care a fost respinsă de trei ori până în prezent. Această decizie este fără precedent în istoria constituţionalităţii britanice, ca parlamentul practic să preia atribuţiile guvernului, chiar dacă este vorba doar de decizii orientative, fără valoare juridică. Legislativul a votat pentru prima dată miercurea trecută cu privire la opt propuneri alternative înaintate de deputaţi, dar nici una dintre acestea nu s-a bucurat de majoritate, chiar dacă una dintre ele – care prevedea menţinerea uniunii vamale cu Uniunea Europeană şi după Brexit – a fost foarte aproape să fie adoptată, lipsindu-i doar opt voturi. Referitor la lista scurtă – care conţinea doar patru propuneri alese de preşedintele Camerei, John Bercow – legislativul a votat în noaptea de luni spre marţi. Propunerea în cauză a fost respinsă cu o majoritate şi mai slabă, de 273-276. O altă propunere a fost ca Regatul Unit să rămână şi după ieşirea din Uniune în Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA) şi în Spaţiul Economic European (EEA). A treia propunere a fost ca în cazul adoptării oricărei variante a Brexit-ului, să se organizeze un referendum înainte ca decizia parlamentului să intre în vigoare. A patra propunere ar fi interzis părăsirea Uniunii Europene fără acord, chiar dacă aceasta ar însemna renunţarea la Brexit. Niciuna din aceste propuneri nu a fost adoptată.
Acordul Brexit negociat de guvernul condus de Theresa May cu Uniunea Europeană a fost semnat la sfârşitul lunii noiembrie. Documentul conţine 585 pagini şi are o anexă privind relaţiile bilaterale post-Brexit, care este în stadiul de schiţă, fiind mai degrabă o declaraţie politică decât o normă juridică. Acest acord a fost respins de trei ori de către parlament, ultima dată vinerea trecută.
În cadrul guvernului a crescut tensiunea înainte de votul de ieri. O parte a executivului – printre care şi ministrul dezvoltării internaţionale, Penny Mordaunt şi ministrul transporturilor Chris Grayling au amenințat cu demisia în cazul în care guvernul ar accepta menţinerea uniunii vamale cu UE. Argumentul lor a fost că după denunţarea uniunii vamale, s-ar putea negocia un acord comercial mult mai avantajos pentru Marea Britanie. În aceeași manieră și-au pus în vedere demisiile și ministrul pentru mediul de afaceri, Greg Clark, ministrul muncii şi al pensiilor, Amber Rudd şi ministrul justiţiei David Gauke, pentru situaţia în care Theresa May ar ceda în faţa celor care sunt adepţii unui Brexit fără acord, sau ar adopta orice altă soluţie radicală. Săptămânile trecute parlamentul a adoptat o moţiune prin care a exclus ieşirea fără acord, dar deviza preferată a premierului May mult timp a fost că preferă o ieşire fără acord, decât un acord prost.
Incertitudinea persistă şi după votul de noaptea trecută, având în vedere că Londra trebuie să-și prezinte poziţia până la data de 12 aprilie în ceea ce priveşte acordul negociat şi pe care UE refuză să-l renegocieze. După cum este cunoscut, după cel de-al doilea refuz al parlamentului, doamna May a solicitat Uniunii Europene prelungirea termenului ieşirii până la data de 30 iunie. La summit-ul UE din 21 martie s-a realizat o soluţie de compromis. UE a acceptat prelungirea datei până la 22 mai, cu condiţia ca acordul negociat să fie votat în parlament până la 29 martie, adică până la data iniţială a Brexit-ului. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, din cauză că la data de 29 martie parlamentul a respins acordul pentru a treia oară, termenul de 22 mai a căzut şi a intrat în vigoare un alt termen şi anume 12 aprilie. Până la această dată – adică peste 10 zile – Londra trebuie să-și declare planurile privind derularea procesului Brexit şi dacă va cere o nouă amânare a datei ieşirii, atunci trebuie să spune dacă doreşte sau nu să participe la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Şi pentru amânarea datei de 12 aprilie este necesar acordul tuturor statelor membre. În acest moment însă există un blocaj total al procesului în parlamentul londonez. Acordul negociat de guvern a fost respins de trei ori, iar propunerile alternative au fost respinse de două ori, dar parlamentul a respins şi posibilitatea ieşirii fără acord. Cu toate acestea, ameninţarea hard-Brexitului nu a trecut. În ipoteza – pe care nu o putem exclude – dacă până vinerea viitoare nu se fac progrese în ceea ce priveşte foaia de parcurs a ieşirii şi în cazul în care în schimbul unei noi amânări, UE va solicita ca Marea Britanie să participe la alegerile europarlamentare, ceea ce însă momantan guvernul britanic refuză, atunci calitatea de membru al UE a Regatului Unit va înceta.
Székely Ervin, Rador
