Dacă, în declarațiile recente, doamna ministru s-ar fi oprit la afirmația: „a fost o scăpare și urmează să o remediem”, am fi considerat răspunsul ca fiind acceptabil, chiar și fără prezentarea scuzelor Domniei Sale. Dar doamna ministru a continuat afirmând că problema se va rezolva, probabil, prin „includerea geografiei, alături de alte discipline, la proba de creativitate …”. Includerea geografiei în această probă, o altă „invenție” a reformei în educație, ne provoacă o nemulțumire profundă, întrucât alimentează în continuare temerile noastre că geografia va fi eliminată de la Bacalaureat.
Ca specialiști în domeniu, aducem următoarele argumente:
Creativitatea este o competență importantă a sistemului de educație, desigur. Deprinderile în acest sens se formează de la vârste foarte mici și continuă pe toată perioada de școlarizare. De fapt, continuă toată viața. Urmărirea evoluției funcției creative la copii/elevi este, într-adevăr, absolut necesară în orientarea profesională. Dar această competență nu trebuie să contribuie la formarea mediei de la BAC, nu trebuie să schimbe sau să mutileze destine. Nu pot exista descriptori obiectivi pe baza cărora să se poată face o evaluare comună de „creativitate” pentru aproximativ 140.000 de participanți anual la examenul de BAC! Creativitatea unui artist, de pildă, nu poate fi pusă în comparație și în notare cu aceea a altor activități necesare, dar de rutină, funcționărești. Cum pot fi creativi copiii la bacalaureat, dacă, pe durata școlarizării, ei nu dezvoltă această competență?
Știința Geografiei – parte din Științele Pământului – se bazează pe conținuturi obiective și riguroase, incompatibile cu o evaluare subiectivă, tip „creativitate …”. Altfel, proba respectivă s-ar numi „Elevii au talent”.
Explicațiile doamnei ministru, fără temei legal și fără fundament didactic, nu fac altceva decât să provoace haos în sistem, prin impunerea domniei arbitrariului.
Încă o dată, noi solicităm ca geografia să fie inclusă la toate tipurile de Bacalaureat și cerem asigurări clare și ferme în acest sens. Așadar, fără subterfugii, promisiuni echivoce și declarații harzardate, care pot fi interpretate ca diversiuni de către comunitatea geografică din România.
Prof. univ. dr. Corneliu IAȚU
Președinte SGR
În numele întregii comunități geografice din România
