După cum era de aşteptat, presa internaţională continuă să urmărească ultimele evoluţii de pe tabloul de şah numit Brexit. „Deputații britanici votează amânarea pentru a evita un „no deal””, titrează LE MONDE, care vede în acest gest o încercare de a împiedica o ieșire „haotică” și „dăunătoare” din Uniunea Europeană, într-un context caracterizat de confuzie şi incertitudini. „În mod paradoxal, votul i-a înfuriat și pe cei mai aprigi susținători ai Brexitului, care sunt gata să se despartă total de UE, chiar și fără acord”, notează publicaţia pariziană. „Riscul unui Brexit fără acord este la un nivel „alarmant”, avertizează la rândul său LE SOIR, citând surse ale Băncii Centrale a Regatului Unit. Iar în opinia guvernatorului acestei instituţii, Marc Carney, posibilitatea de a „gestiona” un „no deal” 5este „o ficțiune” și un „non-sens absolut”. Nu doar finanţele vor fi o problemă în cazul unui Brexit fără acord, ci şi frontiera cu Irlanda, după cum explică un articol publicat în Die Zeit. „Nici premierul May şi nici altcineva încă nu a explicat cum să controlezi o graniţă care separă o ţară din Uniunea Europeană de una din afara ei. Fără un plan bine stabilit, o frontieră dură va fi cu siguranţă necesară, ceea ce ar însemna că Marea Britanie nu întoarce spatele doar Europei, ci şi uneia dintre cele mai mari realizări ale ideii europene – dispariţia controlului graniţelor”, este concluzia cotidianului german.
LE MONDE continuă seria de articole consacrate aniversării a 70 de ani de la semnarea Pactului Nord-Atlantic. „Sărbătoarea ce ar fi trebuit să arate lumii o familie euroatlantică sudată în faţa noilor ameninţări s-a rezumat la o reuniune simbolică a miniştrilor de externe la Washington, acolo unde pe data de 4 aprilie 1949, 12 ţări au semnat Pactul destinat apărării Occidentului în faţa URSS”. „Zguduită de imprevizibilul Trump, hărţuită de Rusia, criticată pentru bilanţul său militar, Alianţa a intrat într-o nouă eră: presiunea americană a dus în mod paradoxal la coagularea ideii de apărare europeană” – constată Le Monde. Financial Times consemnează, pe de altă parte, criticile vicepreşedintelui Statelor Unite la adresa Germaniei şi Turciei pentru atitudinea lor neconformă cu angajamentele NATO, cu referire la faptul că Germania cheltuieşte prea puţin din bugetul său pentru apărare, iar Turcia intenţionează să achiziţioneze un sistem de rachete rusesc. Potrivit aceleiaşi publicaţii, Pence a mai reproşat Berlinului şi decizia de a continua proiectul gazoductului Nordstream 2, avertizând că acesta riscă să facă din Germania un „client captiv al Rusiei”. Acuzaţiile venite din partea vicepreşedintelui SUA nu au rămas fără răspuns, după cum aflăm din EUObserver. Ministrul de externe al Turciei a reproşat Statelor Unite că încearcă să forţeze Ankara să cumpere rachete Patriot, subliniind că ţara sa nu va renunţa la achiziţia sistemului S-400 produs în Rusia. La rândul său, ministrul german de externe a apărat proiectul Nord Stream 2, arătând că „Unitatea NATO nu înseamnă tăierea tuturor canalelor de comunicaţie cu Rusia”. În fine, cotidianul New York Times surprinde momentul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel la “apărarea unității în interiorul Alianţei” şi a reamintit “promisiunile solemne” făcute în 1949 în capitala americană de către cele 12 țări fondatoare: “Unul pentru toți, toți pentru unul”.
La Libre Belgique anunţă că Parlamentul European a votat în sfârşit trei măsuri ale Pachetului Mobilitate ce vizează sectorul transportului rutier şi combaterea dumpingului social din acest domeniu. Eurodeputaţii doresc ca transportatorii să aibă activităţi importante în statul membru în care sunt înregistraţi, deoarece acum întreprinderile de transport se instalează fictiv în ţări europene având cost redus al salariilor, explică analiza publicată de La Libre Belgique. Agenţia bulgară de ştiri Novinite aduce precizări: „Controversatul pachet privind mobilitatea votat în Parlamentul European deschide o serie de negocieri între Legislativul şi Executivul european, urmând a fi din nou supus votului înainte de alegerile europene din luna mai. Ultimele – şi cele mai intense – negocieri vor fi conduse de preşedinţia română a Uniunii pe final de mandat”, mai precizează Novinite.
Încheiem cu un articol publicat de Greek Reporter din care aflăm că 33 de membri ai Parlamentului European au adresat o scrisoare Comitetului Premiului Nobel pentru Pace, propunând ca premierii Greciei şi Macedoniei de Nord să fie nominalizaţi la această prestigioasă categorie. „Curajul şi viziunea pe termen lung, dincolo de frontierele naţionale, ar trebui să fie recunoscute şi premiate”, se arată în conţinutul scrisorii, citat de Greek Reporter. De la Skopje, cotidianul Nova Makedonia recunoaşte că nominalizarea la premiul Nobel pentru Pace încununează curajosul document bilateral, unic în regiunea Balcanilor, şi subliniază că acordarea distincţiei ar putea să îi ajute pe cei doi premieri în dificilul procesul de acceptare şi implementare a acordului în ţările lor. (R. Lambru, Agenţia de Presă RADOR)/rlambru/sdm2
