O dată cu apropierea alegerilor legislative din Israel, presa internaţională îşi îndreaptă privirile spre Orientul Mijlociu. Totodată, la 25 de ani de la genocidul din Rwanda, ziarele străine trec în revistă situaţia din mai multe state africane. Iar pentru Europa, Brexitul se menţine la ordinea zilei.
„Netanyahu promite să înceapă anexarea Cisiordaniei, în încercarea de a mobiliza dreapta”, titrează New York Times. Un început care vizează coloniile stabilite pe teritoriile palestiniene ocupate de Israel după 1967 şi care „sunt ilegale din punct de vedere al dreptului internaţional şi sunt considerate de o mare parte a comunităţii internaţionale un obstacol major în calea păcii”, punctează Le Monde. Cotidianul francez adaugă însă că „peste 400.000 de israelieni trăiesc în coloniile din Cisiordania ocupată, iar alţi 200.000 trăiesc în Ierusalimul de Est, sectorul palestinian ocupat şi anexat de Israel”. „Retorica lui Netanyahu despre anexare răstoarnă decenii de diplomaţie politică”, conchide Jerusalem Post într-un articol de analiză care subliniază că „anexarea este acel gen de demers unilateral” care era de neconceput în perioada ulterioară Acordurilor de la Oslo din 1993, mediate de fostul preşedinte Bill Clinton. Ziarele străine atrag atenţia şi asupra situaţiei din Libia, de unde „trupele americane au fost retrase, o dată cu escaladarea violenţelor în apropierea capitalei”, după cum informează Washington Post. The Times evidenţiază că „flancul sudic al NATO de pe coasta mediteraneană a Africii este în pragul unei răsturnări violente”, ca urmare a asedierii capitalei Tripoli de către un puternic general şi ca urmare a situaţiei din Algeria din imediata vecinătate, unde vechea gardă face eforturi pentru a se menţine la putere, după retragerea forţată a preşedintelui. The Telegraph avertizează că „luptele din Libia ar putea declanşa o nouă criză a refugiaţilor”, pe fondul temerilor legate de izbucnirea unui război civil. Iar Wall Street Journal notează că urmările escaladei conflictului din Libia sunt mult mai largi, ameninţând „să afecteze livrările de petrol în toată lumea într-un moment în care preţurile aurului negru explodează” şi „sporind probabilitatea ca SUA să emită noi permise pentru unii achizitori de petrol iranian”. Ziarele străine consemnează şi manifestările de comemorare a victimelor unui alt război civil, petrecut cu 25 de ani în urmă în statul african Rwanda. La Paris, într-un omagiu adus sutelor de mii de oameni masacraţi în doar câteva zile, preşedintele Macron a anunţat deschiderea arhivelor naţionale şi stabilirea unei comisii care va examina rolul Franţei în genocidul etnicilor tutsi, scrie Le Monde. Le Soir relatează despre o iniţiativă similară a Belgiei, al cărei premier a declarat la Kigali că ţara sa „vrea să-şi asume partea de responsabilitate care îi revine în faţa istoriei”. Iar New York Times reliefează că, la un sfert de secol de la masacru, Rwanda „continuă să se lupte cu moştenirea acestuia”. Acelaşi cotidian new-yorkez informează că în Sudan, unde de trei luni au loc proteste în întreaga ţară, „iau amploare apelurile la demisia preşedintelui”, în vreme ce Le Monde consemnează că zecile de mii de manifestanţi „cer armatei să ‘aleagă între popor şi dictatorul Omar al-Bashir”, aflat la putere de 30 de ani.
Presa internaţională continuă să aloce spaţii largi şi Brexitului. În încercarea de a salva acordul de retragere a Marii Britanii din UE, Theresa May se pregăteşte să-i propună liderului laburist Jeremy Corbyn o variantă „soft”, care nu ar putea fi anulată de un eventual viitor premier eurosceptic, scrie The Times. The Telegraph observă că acum legislatorii au de ales între ieşirea din UE cu un acord „sau renunţarea completă la o ieşire” din blocul comunitar. Dar, pe fondul haosului provocat de Brexit, „Partidul Conservator al Theresei May intră în implozie”, remarcă Der Spiegel. Iar într-un articol de analiză care evidenţiază disensiunile tot mai ireconciliabile din ambele partide care domină scena politică de la Londra, The Guardian se întreabă dacă nu cumva zilele precedente au marcat „începutul demolării sistemului bipartit din Marea Britanie”. În orice caz, de dincolo de Ocean, Washington Post apreciază că „Brexitul a transformat politica britanică într-un film horror cu zombi”.
Iar Financial Times scrie despre un serial care ţine cu sufletul la gură nu doar România, dar a ajuns să „contamineze şi treburile Bruxellesului”. Subliniind că „scandalul Kövesi fierbe la foc mic de câteva luni”, cotidianul londonez estimează că „modul în care o tratează România pe fosta sa șefă anticorupție a divizat Europa, iar acum așează instituții de la Bruxelles pe poziții potrivnice”, susţinătorii săi din Parlamentul European „înteţindu-şi lupta pentru a-i asigura postul de procuror-şef european, în detrimentul candidatului francez, favorit al statelor membre”. Şi, în plus, subliniază Financial Times, „ciocnirea pe tema doamnei Kövesi se mai datorează şi viziunilor contrastante cu privire la postul nou înfiinţat”, cei mai mari susţinători ai acestei instituţii paneuropene dorindu-şi în fruntea sa o personalitate puternică, în timp ce unele guverne din UE care privesc cu scepticism acest proiect ar prefera „mai degrabă o afacere şablonardă, tehnocratică chiar”.
Adriana Buzoianu, RADOR
