Marea Britanie obţine o amânare a ieşirii din Uniunea Europeană până în luna octombrie, dar, după cum remarcă The New Statesman, o soluţie pentru Brexit pare a fi mai îndepărtată ca oricând. Reuters vorbeşte deja de un nou nivel de incertitudine, anticipând o înrăutăţire şi mai mare a situaţiei politice interne din Marea Britanie, mai ales că, potrivit The Guardian, premierul Theresa May se va confrunta cu o presiune sporită de a-şi da demisia. Incertitudinea continuă şi în mediul de afaceri întrucât lipsa unei clarităţi politice afectează resursele care ar putea alimenta creşterea economică, avertizează Wall Street Journal. Tensiuni se remarcă şi la nivel european. The Guardian scrie că opoziţia Franţei faţă de acordarea unei amânări atât de lungi i-a iritat pe ceilalţi lideri europeni, în special pe cancelarul german, Angela Merkel, care mai conciliantă şi mai prevăzătoare în privinţa consecinţelor unui Brexit fără acord, a preferat să joace rolul „poliţistului bun”, după cum constată Financial Times. Le Figaro vorbeşte despre o „intransigenţă calculată” a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a avertizat că Uniunea Europeană „nu poate rămâne pe termen lung ostaticul soluționării crizei politice din Regatul Unit”.
Summitul dintre China şi 16 ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care şi România, desfăşurat joi, în Croaţia, a pus accent pe extinderea legăturilor de afaceri, în condiţiile în care Beijingul consideră regiunea o poartă spre Europa, notează Associated Press. Însă, după cum titrează Fox Business, „Influenţa în creştere a Chinei în Europa de Est îngrijorează Occidentul”. „Investițiile chineze sunt în plină expansiune în toate țările central şi est-europene în curs de dezvoltare, care au nevoie de bani, chiar dacă oficialii Uniunii Europene se luptă pentru a contracara influența economică și politică a Beijingului pe continent”, comentează publicaţia americană. The Foreign Policy consideră însă că Beijingul „şi-a spulberat şansele în Europa de Est”. În cei şapte de ani de parteneriat, China nu a reuşit să formuleze o viziune clară asupra formatului 16+1, iar multe dintre proiectele promise în Europa au fost fie anulate, fie întârziate, scrie revista americană. Foreign Policy dă exemplul marilor investiţii chineze anunţate în România, cum ar fi construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi a centralelor electrice de la Rovinari şi Tarniţa-Lăpuşteşti şi constată că niciunul dintre aceste mari proiecte nu s-a finalizat, adăugând că situaţia investiţiilor chineze nu stă mai bine nici în vecinătatea României.
„Stânga europeană „îngheaţă” relaţiile cu Partidul Social-Democrat din România” titrează Le Figaro, detaliind că anunţul vine „ca urmare a îngrijorărilor referitoare la atacurile la statul de drept”. «Atâta timp cât guvernul român nu-şi va afirma în mod clar ataşamentul faţă de statul de drept şi nu va respecta recomandările Comisiei Europene, conducerea Partidului Socialist European va considera relaţiile sale cu PSD-ul ca fiind îngheţate» reţine Le Figaro din comunicatul socialiştilor europeni. Ziarul francez aminteşte că „România este, de mai multe luni, în colimatorul Uniunii Europene ca urmare a unei reforme a sistemului judiciar care, în opinia criticilor săi, duce la afectarea independenţei justiţiei şi la compromiterea luptei împotriva corupţiei”. În replică, PSD a denunţat decizia Partidului Socialiștilor Europeni (PSE) de a îngheța relațiile, declarând că acest demers este „inacceptabil”, notează Politico. „Dacă există colegi în PSE care au îngrijorări legate de statul de drept în România, așteptăm cu nerăbdare să ne spună în detaliu care sunt acele probleme care îi îngrijorează”, reţine Politico din comunicatul PSD. Ziarul mai notează şi că Partidul Popular European- rivalii conservatori ai socialiștilor – a cerut o dezbatere privind statul de drept în România, la sesiunea plenară a Parlamentului European, de săptămâna viitoare, de la Strasbourg.
Arestarea la Londra a fondatorului Wikileaks, Julian Assange, redeschide controversele din jurul acţiunilor sale. În timp ce unii îl văd pe Assange drept un „participant direct la eforturile Rusiei de a submina Occidentul”, după cum constată The Hill, alte publicaţii, precum Bloomberg ridică problema libertăţii de exprimare şi a rolului presei în publicarea unor informaţii clasificate. The Guardian extinde discuţia asupra provocărilor în creştere cu privire la protejarea secretelor de stat şi a vieţii private în spaţiul on-line şi conchide că păcatele cibernetice ale lui Julian Assange par depăşite în comparație cu atacurile cibernetice actuale. (Carolina Ciulu)
RADOR (11 aprilie)
