O ştire de ultimă oră ţine prima pagină a presei internaţionale: Catedrala Notre Dame din Paris este în flăcări. „Focul a cuprins unul din monumentele cele mai vizitate din Europa”, titrează Le Monde, în timp ce France 24 detaliază acţiunile desfăşurate pentru stoparea incendiului care a pornit de la acoperişul monumentului. „Una din bijuteriile Parisului este cuprinsă de flăcări”, notează la rândul său Liberation, care a aflat din surse apropiate forţelor de intervenţie că incendiul ar putea avea legătură cu amplele lucrări de restaurare ale monumentului, în curs de desfăşurare de mai multe săptămâni. Cu doar două zile în urmă, Le Figaro publica un reportaj de la faţa locului, descriind spectaculoasa relocare a statuilor ce împodobesc exteriorul bisericii pentru a fi restaurate. Această veste tristă l-a determinat pe preşedintele Macron să-şi amâne cu 24 de ore intervenţia în direct programată la Televiziunea franceză şi să se deplaseze la faţa locului, transmite Le Monde. Le Point anticipează subiectele ce vor fi abordate de Emmanuel Macron în concluziile la ceea ce el a numit „marea dezbatere naţională”: scăderea impozitului pe venit, cu o eventuală instituire a unor noi tranșe pentru trecerea la impozitul progresiv, indexarea pensiilor mici cu inflația, luarea în calcul a votului în alb, îmbunătățirea indemnizaţiei pentru mamele celibatare. Fără a se referi prea mult la temele puse în discuţie în spaţiul public, Le Monde se mulţumeşte să constate că, după ce a refuzat mult timp să folosească mijloacele de comunicare ale predecesorilor săi, atât din convingere, cât şi din spirit de frondă, Macron s-a decis să adopte un stil de comunicare clasic pentru încheierea campaniei „marea dezbatere naţională”. Un fel de „întoarcere la origini” pentru relansarea unei preşedinţii care bate pasul pe loc de la începerea mişcării Vestelor Galbene, declanşată pe 17 noiembrie anul trecut şi care continuă să mobilizeze zeci de mii de francezi în fiecare sâmbătă, remarcă ironic Le Monde.
Între timp, asupra Europei continuă să plutească incertitudinile privind ieşirea Marii Britanii din UE. „Brexitul pare a fi turnesolul unei crize franco-germane”, lansează publicaţia Ouest-France, care ne reaminteşte că poziţiile Parisului şi Berlinului sunt mai divergente ca oricând în privinţa ieşirii Londrei din UE. În timp ce cancelarul Angela Merkel se declară în favoarea unei amânări confortabile a Brexitului, preşedintele Macron insistă pe o linie mai fermă faţă de Londra. „Este prima fisură în sânul celor 27 de la începerea negocierilor cu britanicii”, subliniază Ouest France. Aceeaşi temă o regăsim şi în Financial Times: „Ironia este că, după 40 de ani de prezenţă în UE, marcată de eşecuri spectaculoase în a diviza alianţa franco-germană, Regatul Unit este gata să reuşească tocmai în momentul în care se îndreaptă spre ieşirea din Uniune”.
„Rusia a încetat orice colaborare cu NATO”, anunţă Ria Novosti, citând o declaraţie de ultimă oră a adjunctului ministrului rus de externe, Alexandr Gruşko. Potrivit acestuia, Rusia şi NATO au încetat orice colaborare în domeniile civil şi militar, iar motivul este, în opinia oficialului rus, „decizia Alianţei de a renunţa la o agendă pozitivă în relaţiile cu Rusia”. De asemenea, diplomatul moscovit a calificat drept absurdă decizia Alianţei de a înceta contactele de lucru normale pe linie militară, subliniind că de relaţiile dintre Rusia şi NATO depinde în mare parte securitatea în Europa. „Este un paradox, dar relaţiile actuale noi şi Alianţă amintesc tot mai mult de momentul în care a fost creat Pactul – perioada Războiului Rece”, a mai spus Gruşko, citat de Ria Novosti. În context, publicaţia militară americană Stars and Stripes reaminteşte că oficiali ai SUA şi NATO au afirmat că îşi vor spori prezenţa navală în Marea Neagră ca răspuns la faptul că Rusia devine tot mai incisivă în această zonă, în special în jurul Peninsulei Crimeea.
Agenţia de presă RADOR
